Articol

Sîmbătă şi duminică sîntem invitaţi la urne, să răspundem prin DA sau NU la întrebarea: „Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?” “Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”, se arată în propunerea de modificare a art. 48 alin. (1) din Constituţia României. Se înlocuieşte, aşadar, sintagma “între soţi”, cu “între un bărbat şi o femeie”.

De la momentul emiterii Ordonanţei de Urgenţă pentru organizarea referendumului şi pînă astăzi, campaniile împotriva acestuia, şi împotriva familiei tradiţionale, au explodat. Sînt diverse personalităţi care îndeamnă la boicot, la rezistenţă, la… te miri, ce!

Trei precizări:

1. Sînt o persoană mai mult decît tolerantă şi deschisă la cap. Nu sînt rasist, nu sînt împotriva ţiganilor, nu sînt anti-semit, nu sînt împotriva homosexualilor, a lesbienelor, a bi-sexualelor nici atît!

2. Nu fac politică. Nu sînt nici de stînga, nici de dreapta, de centru, nici atît! Sau, pardon, aplicat strict la România, care în politică nu distinge stînga de dreapta, iar centrul este precum frecţia cu Diană la piciorul de masă, nu sînt nici PSD-ist, nici PNL-ist nici… #rezist!

3. Respect tradiţiile şi cutumele ghidate de ONOARE şi PATRIE!

Referendumul din 6/7 nu este despre homosexualitate (pe care o primeşti, nu o ceri!), nici despre iubire. Este, simplu, despre instituţia CĂSĂTORIEI, universal valabilă de mii de ani, nu doar în spaţiul creştin, ci în toate celelalte religii şi chiar dinainte de acestea. Este despre perpetuarea speciei, despre formarea omului, despre individ, despre liniştea de la căldura sînului matern, care nu poate fi înlocuită de nici un Barnevernet!

A te pronunţa împotriva referendumului este similar cu gluma naşterii poporului român: din Decebal şi Traian, doar că pe viitoarele documente oficiale va scrie, în dreptul părinţilor, Vasile şi Ion, sau, mai rău, Pokemon şi Alfonso!

Istoria veche e plină de homosexuali. Vechii greci, nobilii romani, chiar şi tracii aveau “momente” cu băieţi! Şi, totuşi, erau căsătoriţi cu femei! Tracii chiar cu cîte 10! Dar, femei! Unele gustau din plăcerile insulei Lesbos, dar rămîneau căsătorite cu bărbaţi! Sfînta Scriptură pecetluieşte – pentru Creştini – căsătoria între un bărbat şi o femeie, deşi e de poveste Sodoma şi Gomora, oraşe în care nici acolo căsătoriile nu existau între Itzic şi Shtrul. Coranul e plin de “momente” homosexuale, dar căsătoria, numită în limba arabă nikah, este considerată un contract între un bărbat și o femeie cu scopul de a forma o familie. Uniunea este considerată un legămînt religios, bărbații fiind încurajați să se căsătoreasca de îndată ce devin stabili din punct de vedere financiar.

Implicarea Sfintei Biserici în campania PRO modificare a Constituţiei este, aşadar, un gest firesc, în trena învăţăturilor Sfinţilor, Drepţilor şi Dumnezeiştilor Părinţi, Ioachim şi Ana, ocrotitorii familiei crestine. Nu judecaţi Biserica după cîţiva dintre oamenii ei!

Se induce tema falsă a familiilor monoparentale! Referendumul este despre CĂSĂTORIE şi nu despre FAMILIE! Este despre CONSACRAREA NORMALITĂŢII MAJORITARE şi nu despre “în democrație nu se supun referendumului drepturile minorităților”, aşa cum interpretează unii jurişti. Este despre voinţa a peste trei milioane de români, plătitori de taxe şi impozite, care au ales ca banii lor, daţi Statului să fie folosiţi pentru REFERENDUM şi nu pentru trotuare şi autostrăzi!