Moment important pentru eforturile depuse în vederea dezvoltării turismului în judeţul Caraş-Severin. Proiectul „Dezvoltarea zonei turistice Semenic” a primit avizul favorabil al ministerului de resort. Este primul proiect, din cele 125 existente la nivel naţional, pe care ministerul Turismului l-a aprobat în acest an. Următorul pas în acest demers major îl reprezintă o hotărâre de guvern, pentru realizarea unui schimb de teren între ROMSILVA şi administraţiile respective, după care urmează finanţarea propriu-zisă.
„Ceea ce mă bucură foarte mult, apreciez şi vreau să subliniez acest lucru, este că am primit acest aviz din partea ministerului Turismului. Noi ne întâlnim astăzi, cu două zile înainte de ziua noastră naţională, într-un proiect de care vor beneficia, cu siguranţă, generaţiile viitoare, un proiect în care ne-am dat mâna indiferent de apartenenţa noastră politică, Consiliul Judeţean, Primăria Reşiţa şi Primăria Văliug”, a ţinut să remarce preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Silviu Hurduzeu, la întâlnirea cu reprezentanţii celor două primării.
Proiectul prevede două pârtii de schii, ce vor uni Semenic de Văliug, telegondolă, tunuri de zăpadă, alte mijloace de agrement pentru extrasezon. O investiţie de aproximativ 40 de milioane de euro care va avea darul să creeze mii de locuri de muncă pe orizontală.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Flavius Nedelcea, a dezvăluit faptul că cea mai mare problemă a reprezentat-o schimbul de teren cu ROMSILVA, schimb ce a „ars” câteva etape care, de-a lungul timpului nu au putut fi corelate şi puse cap la cap. Metodologia schimbului de terenuri era una defavorabilă administraţiilor publice. „Imaginaţi-vă că, cu ani în urmă, pentru un hectar se cerea la schimb trei, patru, chiar cinci hectare, împădurire şi a.s.m.d. Noi am găsit o portiţă pe o lege din 2003 în care exista posibilitatea să se facă schimbul de terenuri în raport de unu la unu. Imaginaţi-vă ce efort financiar era doar ca să plantăm pomi pe 100 de hectare. Varianta iniţială presupunea din partea noastră o cheltuială de peste 17 milioane de euro cu acest schimb de terenuri”, a mărturisit Nedelcea.
Potrivit primarului Popa, se va amenaja, în apropierea cabanei Prietenii Munţilor, şi un lac cu o capacitate de 35.000 metri cubi, de fapt „o baltă” în care se pune o folie specială, impermiabilă, pentru ca apa să nu se scurgă în pământ. Din lac, apa este dirijată în aval pe cele două pârtii, pe un sistem de ţevi din fontă proiectate la 60 de atmosfere.Interesant este că doar pentru o porţiune a pârtiei se consumă curent pentru producerea zăpezii, iar pe cealaltă parte nu mai este nevoie de curent, întrucât zăpada se produce în mod natural. „Avem două variante pentru instalaţia de înzăpezire artificială, una cu tunuri şi alta cu lănci. Fiind în pădure, putem folosi ambele variante. Tot sistemul acesta este automat. El va putea fi pornit de la primărie, de la Consiliul judeţean, de la Paris”, a explicat tehnic primarul Popa.
O pârtie are aproximativ 5,8 kilometri, iar cealaltă 4 kilometri.Va fi cea mai lungă coborâre din România, care la ora actuală este de 3,8 kilometri. Dacă la cele două se adaugă şi pârtiile existente, lungimea lor va ajunge la 20 de kilometri. Popa spune că la o astfel de lungime poţi deservi 5.000-6.000 de schiori. „Această investiţie poate genera 2.000 de locuri de muncă directe şi încă câteva mii de locuri pe orizontală. Noi avem în zonă acuma 1300-1.500 de paturi, dar pe viitor vor fi nevoie de alte 3.000 de paturi, ceea ce presupune personal angajat.”
Ca unul care ştie cu ce se mănâncă astfel de proiecte, primarul Reşiţei a subliniat necesitatea atragerii şi a altor unităţi administrativ teritoriale: „Teregova trebuie să intre și ea în acest proiect la un moment dat pentru că din vârful Semenic spre Gărâna ar trebui pusă și acolo o instalație și atunci am pleca pe schiuri pe acest triunghi Văliug-Gărâna-Semenic și noi așteptăm să vină să intre în acest proiect, ei trebuie să facă pași pe care i-am făcut noi până acum împreună cu Văliugul și îi așteptăm alături de noi”,a mai precizat edilul-şef.