Un articol-studiu, scris de către economistul Horia Irimia şi publicat, marţi, 12 septembrie, în ziarul nostru, sub titlul „Odinioară, Reşiţa s-a bazat pe imigraţie! Aşa se va dezvolta şi România!”, a stârnit vii controverse pe grupurile de socializare, zeci de forumişti sărind să-l contrazică pe autor. Adică, marea majoritate a fost contra, doar unul sau doi fiind de aceeaşi părere cu autorul. Pe scurt, Horia Irimia arată în articol rolul esenţial şi pozitiv pe care îl are imigraţia în dezvoltarea unei zone. Şi a dat exemplul Reşiţei, care dintr-un sat pierdut în munţi a devenit un oraş industrial important, datorită investiţiilor făcute de Curtea Imperială de la Viena, dar şi datorită imigraţiei forţei de muncă din zona rurală, dinspre Oltenia şi Moldova. Fără miile de migranţi care şi-au găsit loc e muncă în fabricile reşiţene, localitatea nu s-ar fi putut dezvolta. Un aspect important, pe care autorul nu a insistat, dar a fost evidenţiat de un forumist, este că spre Reşiţa a migrat şi o masivă populaţie din vest, din Stiria şi Boemia, aceştia fiind colonişti încurajaţi să populeze Banatul, o regiune bogată în resurse naturale, dar relativ sălbatică în secolul XVII. Dar, pe lângă imigraţia aşa-zis controlată, era şi o imigraţie clandestină, a oamenilor veniţi ilegal în Banat. E vorba despre acei „bufeni”, veniţi din Oltenia, care, la început au fost respinşi, însă, până la urmă au fost asimilaţi.
Ca fapt dives, amintesc că mult mai târziu, când eram eu copil, migraţia spre Reşiţa era încă un fenomen. În clasele primare, îmi amintesc foarte bine că în clasa mea, din peste 30 de colegi, am avut un singur coleg născut la Reşiţa! Era colegul Radu Oprean (de fpat, numele originar era Sulică, dar tatăl său, doctorul Sulică şi-a schimbat numele din motive, cred, evidente). Ceilalţi eram veniţi „de pe sate”.
Apare, aşadar, în argumentaţia autorului un element care nu poate fi contestat: fără creşterea populaţiei un spaţiu geografic nu se poate dezvolta, iar sporul natural nu poate acoperi necesarul de oameni pentru o dezvoltare rapidă. O investiţie semnificativă are nevoie ca în scurt timp, zile, săptămâni, luni, câţiva ani, să aibă la îndemână forţă de muncă. Şi, atunci, de unde să apară această populaţie, dacă nu din imigraţie!?
Problema Reşiţei, şi a României, până la urmă, este că acele investiţii care să constituie magnetul pentru imigranţi nu există! Iar migraţia se va produce tot dinspre România, dinspre Reşiţa, spre zonele bogate, care au nevoie de forţă de muncă. N-avem de ce să ne neliniştim, problema imigraţiei ilegale spre România, la această oră nu este reală. Deci, din această pespectivă, putem trăi, încă o bună vreme într-un „dolce far niente”! (din italiană – a face dulcele nimic) Valul de imigranţi încă nu vine! Dar, cine ştie! Poate, dacă bagă primarul tramvaiul în oraş, să vină musulmanii buluc! Căci noi, reşiţenii, ne împuţinăm pe zi ce trece!
Un articol-studiu, scris de către economistul Horia Irimia şi publicat, marţi, 12 septembrie, în ziarul nostru, sub titlul „Odinioară, Reşiţa s-a bazat pe imigraţie! Aşa se va dezvolta şi România!”, a stârnit vii controverse pe grupurile de socializare, zeci de forumişti sărind să-l contrazică pe autor. Adică, marea majoritate a fost contra, doar unul sau doi fiind de aceeaşi părere cu autorul. Pe scurt, Horia Irimia arată în articol rolul esenţial şi pozitiv pe care îl are imigraţia în dezvoltarea unei zone. Şi a dat exemplul Reşiţei, care dintr-un sat pierdut în munţi a devenit un oraş industrial important, datorită investiţiilor făcute de Curtea Imperială de la Viena, dar şi datorită imigraţiei forţei de muncă din zona rurală, dinspre Oltenia şi Moldova. Fără miile de migranţi care şi-au găsit loc e muncă în fabricile reşiţene, localitatea nu s-ar fi putut dezvolta. Un aspect important, pe care autorul nu a insistat, dar a fost evidenţiat de un forumist, este că spre Reşiţa a migrat şi o masivă populaţie din vest, din Stiria şi Boemia, aceştia fiind colonişti încurajaţi să populeze Banatul, o regiune bogată în resurse naturale, dar relativ sălbatică în secolul XVII. Dar, pe lângă imigraţia aşa-zis controlată, era şi o imigraţie clandestină, a oamenilor veniţi ilegal în Banat. E vorba despre acei „bufeni”, veniţi din Oltenia, care, la început au fost respinşi, însă, până la urmă au fost asimilaţi.
RSS Feed