Articol

Toate întâlnirile de peste ani ale elevilor absolvenţi sunt speciale, sunt borne de nostalgie, care reîmprospătează amintirile din tinereţe, din vremurile în care elevii făceu năzbâtii, mai şi învăţau, şi visau, în secret, să devină preşedinţi de consilii judeţene sau, cine ştie, poate chiar miniştri. Sau prim-miniştri!

Astăzi, la Caransebeş, la Liceul Traian Doda se întâlneşte o generaţie în rândurile căreia, în urmă cu 25 de ani, stăteau în bănci elevii Sorin Grindeanu şi Silviu Hurduzeu. Între timp, Sorin Grindeanu a devenit primul ministru al României, iar Silviu Hurduzeu, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin.  

Ieri, după o şedinţă a Consiliului Judeţean Caraş-Severin, preşedintele Silviu Hurduzeu, la o discuţie cu presa, s-a dezbrăcat de haina oficială şi a devenit nostalgic, emoţionat de întâlnirea pe care urma să o aibă, astăzi, cu foştii săi colegi şi profesori. A vorbit de mai mulţi dascăli, însă, a insistat pe profesoara de limba şi literatura  română, domnişoara Maria Aron. Vorbea despre domnişoara profesoară cu admiraţie şi repect, în ciuda faptului că aceasta a fost o profesoară exigentă, chiar aspră. Lucru confirmat de alţi doi elevi caransebeşeni, jurnaliştii Dan Popoviciu şi Cristian Franţ. Silviu Hurduzeu îşi amintea de prima lucrare de control de la limba română, în care domnişoara le-a dat să analizeze o strofă din Luceafărul lui Eminescu. În analiză trebuiau să scrie despre tema abordată şi despre metaforele din strofă. „Iar eu, cu mintea mea de inginer, că de mic eram pasionat de matematică şi ştiinţe exacte, am scris două rânduri, cu liniuţă în faţă. În primul rând am scris, tema este asta, iar în rândul al doilea rând am înşirat metaforele. Punct. Şi eram foarte mulţumit de ceea ce scrisesem. A venit şi nota: 4”, a povestit amuzat Silviu Hurduzeu. După acel început nereuşit în relaţia cu limba română şi cu domnişoara, elevul Silviu s-a pus cu burta pe carte şi a început să citească toate lecturile obligatorii şi altele pe deasupra. Aşa a ajuns să ia şi nota 10 la domnişoara, lucru foarte rar în întreg liceul. Au mai fost şi alte poveşti despre domnişoara, cum ar fi că înainte de 1990, ea le recita în clasă poezia „Doina” lui Mihai Eminescu, poezie interzisă la acea vremea, iar când i-a văzut pe elevi cu ochii mari de uimire, i-a întrebat, „Ce vă e frică de ăsta?” şi a arătat cu degetul spre portretul lui Ceauşescu, prezent pe atunci în toate clasele. Altă întâmplare ar fi că după 1990, domnişoara s-a implicat în politică şi a fost primul preşedinte al PDSR (actualul PSD), din Carabsebeş. Lucru care l-a determinat pe tânărul Silviu Hurduzeu, admirator necondiţionat al domişoarei, să se aplece spre politică şi să se înscrie şi el la social-democraţi.

Ce vreau să spun, este că noi, foştii elevi, mai toţi am avut astfel de dascăli care ne-au format spiritual, care ne-au influenţat covârşitor traseul profesional, viaţa! Şi chiar dacă pe străzi şi în parcuri avem mai multe monumnete de generali, dascălii aeştia au monumente durabile în sufletele noastre.

Şi, încă un amănunt. Am înţeles că elevul Silviu a fost coleg de clasă şi chiar de bancă cu elevul Sorin în primele 8 clase, însă, în liceu soarta i-a trimis în clase paralele. Au rămas prieteni, dar nu au mai fost colegi în aceeaşi clasă. Astfel că Sorin Grindeanu nu a învăţat limba română cu domnişoara. Nu ştiu cum, dar, se observă.

Şi dacă azi nu facem politică, ci simple rememorări, să amintim că şi Ion Marcel Vela, fostul primar al Caransebeşului, în prezent senator, a fost elevul „domişoarei”.