Articol

Elena Udrea este cea mai celebră dintre toate blondele de la noi, care au făcut politică la vârf în ultimii douăzeci şi ceva de ani. Ea a creat un precedent în acest domeniu, unul anost până atunci, însă, viaţa a demonstrat că nu e suficient să-ţi vopseşti părul şi să ai lângă tine un daddy ca să visezi la celebritatea de care a avut parte cea care a plecat de jos, de la talpă, pentru a parcurge toate etapele unei cariere de succes. Pe lângă tubul cu vopsea, mai e nevoie şi de ceva minte, care nu se găseşte de vânzare în buticuri.

Elena Udrea s-a  remarcat nu numai prin relaţia specială cu Traian Băsescu, ci şi prin metodele simple, dar eficiente, de a ajunge la inimile electoratului, surprins să vadă un politician ştergând pe jos cu mopul ori frământând, în direct, aluatul de cozonac. Obişnuiţi să vedem doar politiciene îmbrăcate cu fustă peste genunchi şi taior cu o broşă cât o palmă înfipt în el, ea nu a avut nicio problemă să-şi etaleze posteriorul şi sânii pe plaja de la Mamaia. Şi nici să încalece calul, spre deiciul bărbaţilor. Mai mult de atât, Elena Udrea este un personaj al cărui nume vinde bine ziarele şi informaţiile de televiziune şi fără să mai fie consilier la Cotroceni, ministru ori politician. Amintiţi-vă, momentul în care a urcat în duba Poliţiei şi, deşi era încătuşată, şi-a dus degetul la nas (o fi ştiind careva ce-o fi însemnând), ca într-un scenariu gen „The Godfather” sau „La Piovra”. Altfel spus, marketingul agresiv i-a adus notorietate, iar acest lucru a făcut din ea un fel de legendă vie a vremurilor în care trăim.  Cu siguranţă că un film despre Elena Udrea, romanţat de bună seamă, ar umple cinematografele şi ar duce câştiguri importante producătorilor.

De două zile, fosta consilieră de la Cotroceni şi şefa de la ministerul Dezvoltării transmite din nou mesaje din spatele gratiilor. De data aceasta dintr-o închisoare din Costa Rica, acolo unde a ales să fugă pentru a scăpa de pedeapsa de acasă. Din îndepărtata ţară central-americană, Udrea lasă să înţeleagă că este gata să colaboreze cu FBI, numai să scape de extrădare şi de beciul costarican. Sincer, nu mă interesează ce întrebări o să-i pună cei de la FBI şi nici care sunt interesele americanilor în această poveste. Dar, pentru că tot e o legendă vie, care ne agită imaginaţia, singurul lucru pe care îl vreau e ca agenţii FBI să nu-i schimbe identitatea. Poate să-i mărească sânii, fesele, umeri sau buzele, dar să nu-i facă operaţie facială, să nu o mai recunoască nici măcar primarul PDL-ist cu a cărei fotografie dormea noaptea sub perină. Că vorba unui mucalit de pe Facebook: mai bine o Elena Udrea după gratii cu breton şi privire galeşă, decât o Elena Udrea purtând o mască estetică, gen Zorro, dansând desculţă salsa în piaţa centrală din San Jose.