Articol

Sîntem o societate împărţită. Sîntem Pro-PSD şi Anti-PSD. Şi, atît! De fapt, noi, românii, sîntem doar Pro şi Anti! În spatele acestei buimbăceli eterne lupta pentru „minţile şi sufletele” românilor se dă între conservatori şi progresişti. Fără să înţelegem prea bine la ce se referă cei doi termeni. Mass-media vorbeşte intenţionat despre europeni şi naţionalişti şi nu despre globalism şi statalitate! Oricum ai da-o, orice post ai privi, PSD-ul pică rău! Şi nu doar din motive de dispută imagologică şi de concepte. Să pierzi totul pe propria mînă este adrenalina fiecărui jucător!

Nenorocirea abătută peste amărăşteanul carpato-danubiano-pontic are legătură cu schimbarea unei întregi filozofii economice: trecerea de la „visul” Keynes (al economiei sociale de piaţă) la „coşmarul” Milton Friedman. Adepţii capitalismului total au umplut de sînge, la propriu, America Latină, Argentina, Chile, Bolivia, au experimentat teoria în Rusia lui Elţîn şi chiar în America lui Bush. Imagologic vorbind, oamenii de afaceri români sînt hoţi şi corupţi – doar de aceea există DNA-ul – iar business-manii străini reprezintă icoanele corectitudinii în afaceri, antreprenorul român dă ţepe propriilor angajaţi, pe cînd capitalul străin arde de dorinţa creării unei clase de mijloc, politicienii europeni sînt Sfântul Gheorghe, ai noştri fiind, evident, balaurii, sau năpîrcile unei ţări fără busolă şi fără idealuri.

Progresiştii sînt corecţi, conservatorii sînt mînaţi de interese ascunse. Reţeaua Soros din întreaga lume, de exemplu, acţionează în numele „corectitudinii politice” cu scopuri precise rezultate din filosofia şcolii de la Frankfurt (ideologie comunist progresistă contruită de Marx şi Freud). Aceste scopuri vizeaza construirea unei noi societăţi, un fel de mix între capitalism (libertinism în loc de liberalism) şi comunism (minorităţi în loc de proletari) translatînd o ideologie comunist-progresistă din economie în zona politică. În viziunea acestora, graniţele sînt fluide, iar cei care să argumenteze clar în favoarea statului naţional şi a ordinii mondiale actuale sînt puţini şi neimportanţi, iar dezbaterile între suveranitate şi cedare sînt coborîte în stradă la nivel de pro-PSD şi anti-PSD!

Politicienii actuali, indiferent de culoare tradiţională sau de Palatul ocupat vremelnic, proclamă zilnic suveranitatea României, creînd o imagine idilică de stat suveran şi atotputernic. Însă, mai putem discuta astăzi de suveranitate în termeni absoluţi? Este suveranitatea încă piatra de temelie a statului pe plan intern şi extern? Este România o ţară suverană aşa cum e portretizată de liderii săi?

Discuţiile din ultima vreme, fie îndreptate împotriva Bruxelles-ului, fie împotriva multinaţionalelor, sau a statului paralel, aprind o serie de controverse. Avem cetăţenie europeană, o politică externă comună europeană, monedele naţionale ale statelor se transformă în moneda unică europeană, dreptul european prevalează în faţa dreptului naţional, graniţele fizice au dispărut, iar cetăţenii UE încep să dezvolte şi o identitate europeană în paralel cu cea naţională, dar reguli autohtone, româneşti!

Zilele trecute, Uniunea Europeană pare că şi-a regăsit „prostul clasei” pe care îl ameninţă, îl scuipă şi îl pune la colţ oricînd pofteşte, după ce a tras de urechi, mai elegant, parcă, Polonia şi Ungaria. E adevărat, politicienii români o merită din plin, dar atunci, nu te ambiţiona să îl păstrezi în a III-a A, ci mută-l la şcoala ajutătoare, frecventată de cei cu retard! Cert e că, am mai spus-o, noi sîntem defazaţi rău de tot, sîntem din alt film, şi nu putem să fim afectaţi de evoluţiile secolului 21 pentru că noi avem probleme de secol 19! În prezent, liderii politici români sunt incapabili de viziune. Statul român duce o lipsă acută de oameni competenţi în politica externă. 

Încercăm să stăm lipiţi, ca o etichetă de costum, de DonaldTrump, care se bate pentru măreţia unei Americi în care 8 ani de guvernare democrată au răsturnat întreg sistemul de valori pe care a fost cladită America de către părintii fondatori. Ma refer la familie ca nucleu fondator al societăţii din punct de vedere social, cultural, economic şi identitar. A fost atacată familia, fundament al clasei mijlocii din America, de catre guvernarea democrat progresistă. Lucru care se încearcă astăzi şi în România!

Dar, în disputele noastre eterne, pro şi contra orice, uităm să privim mai departe de propriile bombeuri. Bine că le-au arestat pe Udrea şi pe Bica! Avem la ce ne gîndi!