Articol

Învăţătura biblică ne îndeamnă pe fiecare în parte să nu ne lăudăm cu faptele noastre bune. Să nu socotim că am săvârşit mare lucru când am făcut ceea ce trebuia să facem. „Nu-ți pierde sudorile! Nu alerga în zadar! Nu-ți irosi toată munca, după ce o viață întreagă te-ai ostenit! Stăpânul știe mai bine decât tine faptele tale! El nu trece cu vederea nici un pahar de apă pe care l-ai dat! Un bănuț dat, un suspin, numai, pe toate le primește Stă­pânul cu multă dragoste; își aduce aminte de ele și le dă mare plată. Pentru ce vorbești mereu de faptele tale cele bune și mi le pui necontenit în fața ochilor?”, se arată în „Omilii la Matei”.

Aceste pilde mi-au venit în minte în Săptămâna Patimilor când, îl loc de rugăciune şi smerenie, politicienii au sufocat paginile de socializare cu „faptele” lor măreţe: dulciuri pentru copiii abandonaţi în centrele de plasament, cozonaci şi ouă roşii dăruite pacienţilor din căminele de bătrâni, pungi cu ulei, zahăr şi macaroane familiilor amărâte din sate uitate de lume. Fapte ce nu trebuiau să treacă neobservate. Comunicatele de presă trimise în numele doamnei deputat, a domnului senator, a unui preşedinte de partid stau mărturie în acest sens. Cei aflaţi la Putere au excelat în astfel de acţiuni. Cei din Opoziţie au scuza că nu ajung la borcanul cu miere. Nevoia de a arăta lumii cât sunt ei de milostivi, de îngrijoraţi de soarta norodului nu a avut limite. De parcă ar fi dat din buzunarele lor. Din indemnizaţiile de parlamentari ori din lefurile de bugetari şi nu din arginţii politicii pe care o fac în numele poporului. S-au fotografiat cărând pungi cu haine şi mâncare, stând de vorbă cu cei care an de an aşteaptă să le meargă mai bine şi s-au grăbit să posteze imaginile pe paginile de socializare. Au adus cu ei televiziunile pentru a surprinde momentele păşirii în casa omului sărac, mângâierii pe creştet a unui copilaş nefericit ori a lacrimii pe care se chinuiau să o verse stând de vorbă cu bătrânii uitaţi de copii şi de nepoţi. Au făcut show dintr-o faptă ce ar fi trebuit să fie de bun-simţ. Dar de unde atât bun-simţ la un politician, rod al întâmplării într-o lume plină de farisei?

De marţi încolo, va fi din nou linişte. Tăcere. Până la Crăciun, când vor începe să colinde la fel cum au făcut-o în Săptămâna Patimilor. Agresiv şi fără jenă.