Articol

Francesco Grisellini a fost evocat, ieri, din iniţiativa lui Erwin Josef Ţigla, la Biblioteca Germană din Reşiţa, ca fiind omul care a avut o importanţă covârşitoare pentru Banat, atât prin ideile novatoare şi fertile pe care le-a adus cu sine, cât şi prin răspândirea în lume a informaţiilor despre Banat, despre oamenii şi bogăţiile din acest spaţiu geografic, dar şi despre tehnologiile avansate utilizate în industria bănăţeană din secolul al XVIII-lea. Griselini a venit în Banat în anul 1774, ca într-o aventură în „estul sălbatic”, pentru ca, până la urmă, să se lase fermecat de aceste locuri, fiind uimit de tehnologia folosită, în special, în minerit şi siderurgie. Vizita de documentare a lui Griselini în Banat s-a materializat în cea mai importantă operă a sa, un volum de mare valoare istorică şi ştiinţifică, „Încercare de istorie politică şi naturală a Banatului Timişoarei”, publicat în anul 1775. Evenimentul de la Biblioteca Germană din Reşiţa a fost prilejuit de împlinirea a 300 de ani de la naşterea lui Francesco Griselini (n. 12 august 1717 Veneţia – d. 1787 Milano) şi a beneficiat de prezenţa a doi importanţi istorici, cu rădăcini reşiţene, Volker Wollmann, din Germania, şi Rudolf Gräf, prorectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

Cine a fost Griselini

„În vremea lui Griselini se punea problema de a (re)cunoaşte Pământul, de a-l organiza şi de a-l administra. După marile descoperiri geografice exista o efervescenţă, atât din punct de vedere organizatoric, prin trimiterea de expediţii în întreaga lume, cât şi pe plan ştiinţific. După războiul de 30 de ani, are loc, să zicem, o repoziţionare a omului în Univers. Omul începe să înţeleagă că nu depinde numai de divinitate. Omul începe să înţeleagă că îşi poate creiona, în mare,… sau începe să aibă încredere că îşi poate creiona, în mare, singur, destinul. Se cunoaşte întreaga planetă, se reinterpreteayă textele sacre, omul începe să înţeleagă altfel lume. Şi, Griselini vine în lumea aceasta. Nu este cel mai mare enciclopedist al lumii, nu este cel mai mare filozof al vremii, nu este nici cel mai mare geograf al vremii, dar, este un om al vremurilor sale! Şi aceasta este cu atât mai important când vine în Banat şi face ceea ce se întâmplă în întreaga lume! Aduce ideile din Veneţia lui, din nordul Italiei, apoi, din Imperiu, le transferă în textele pe care le scrie, în contactele pe care le are cu oamenii”, a spus istoricul Rudolf Gräf.

Francesco Griselini, la Reşiţa, Oraviţa, Bocşa

Istoricul Wolker Volman a prezentat biografia lui Francesco Griselini, opera sa ştiinţifică, insistând asupra lucrării referitoare la istoria Banatului. În volumul despre istoria Banatului, savantul Francesco Griselini prezintă în special Banatul de Munte, descriind vizitele sale în localităţile miniere, Oraviţa, Sasca, Dognecea, Ciclova etc., precum şi centrul siderurgic de la Reşiţa, descrierile fiind completate cu hărţi şi desene, în care reflectă activităţile industriale din această zonă geografică. Griselini a descris şi desenat inclusiv furnalele înalte, existente la acea dată la Reşiţa, precum şi forjele de pudlare, prin care fonta era transformată în oţel. Griselini nu notează cu exactitate data vizitei sale la Reşiţa, însă, conform unor date adiacente, rezultă că a vizitat Reşiţa în anul 1775, venind dinspre Bocşa, după ce a cercetat zona Oraviţei.

Volker Wollmann, cetăţean de onoare al Reşiţei, a vorbit pe larg despre personalitatea lui Francesco Griselini, care a poposit în Banat în perioada 1774-1777, lăsând posterităţii o operă valoroasă din punct de vedere istoric şi ştiinţific. Dar, Griselini a făcut cunoscut Banatul chiar în timpul vieţii sale, scriind despre această zonă geografică în reviste ştiinţifice din Italia şi din Imperiul Austro-Ungar.