Articol

Conform Grupului Ecologic de Colaborare NERA, o microhidrocentrală din Serbia ar putea lăsa Nera fără apă în zona localităţilor Pârneaura, Zlatiţa și Câmpia.

Doina Mărgineanu, consilier pentru relaţii publice al GEC Nera, explică faptul că GEC NERA, împreună cu Asociația Deliblatika din Pančevo, Serbia, au monitorizat în luna decembrie 2018 stadiul realizării minihidrocentralei de pe pârâul Jaruga care este amplasată în apropierea satului Kusić de pe teritoriul comunei Bela Crkva din Serbia.

„În zonă a fost executat un canal de deviere a apei din râul Nera pe pârâul Jaruga-un braţ secat al râului Nera-dar captarea efectivă a apei încă nu este executată. Din informaţiile deținute de GEC Nera și Asociația DELIBLATIKA, atât prin verificări făcute pe teren cât și din presa sârbă, pentru operațiunea de deschidere a canalului de deviere a apei se așteaptă aprobările legale de la autoritățile române deoarece în zonă râul Nera este apă de frontieră” spune Doina Mărgineanu.

Se pare că pe o porţiune de 11 km, la graniţa dintre România şi Serbia, râul Nera face meandre care îl plasează, pe porțiuni, atât în totalitate pe teritoriul României cât şi în totalitate pe teritoriul Serbiei. Mai mult decât atât, derivarea debitului din râul Nera pe pârâul Jaruga s-a făcut până în anii 1950 pe cale naturală, în amonte de localitatea Zlatița, pe teritoriul României, dar în acest loc scurgerea s-a colmatat.

Lucrările la minihidrocentrala de la Kusić au fost finalizate în urmă cu doi. Cei de la GEC Nera spun că în momentul în care va fi deschisă captarea prin canalul de deviere va fi preluat aproximativ jumătate din debitul mediu al râului Nera pe porțiunea de curs aferentă localităţilor Pârneaura, Zlatiţa și Câmpia zonă exclusiv pe teritoriul României.

„Grupul Ecologic de Colaborare NERA consideră că în perioada debitelor minime ecosistemul râului Nera și locuitorii din aceste zone de pe teritoriul României vor fi sever afectați. Solicităm Administratiei Apele Romane – Direcţia Bazinala BANAT Timişoara, în calitate de autoritate în domeniu și parte a Comisiei mixte româno - sârbe a apelor de frontieră, să ne trimită în termenul legal, prevăzut de Legea 544/2001, un punct de vedere privind legalitatea captării din râul Nera a debitului pentru funcționarea minihidrocentralei de la Kusić în condițiile descrie în această scrisoare. Acest răspuns va fi pus la dispoziția cetățenilor din localitățile care ar putea fi afectați de această captare”, a precizat consilierul GEC NERA.