Articol

Astăzi, este... seara cea mare! De la 21,45,  România întâlnește la Budapesta echipa Ungariei, în preliminariile Campionatului European de Fotbal. După linia de clasament, primul loc și cu un singur gol primit în șase partide, nu ar trebui să ne facem griji, chiar dacă golul acela a fost înscris tocmai de adversara de azi, în meciul tur de la București. Dar tot la fel de adevărat e că în șase meciuri nu am marcat decât șapte goluri, mai puțin chiar decât Bosnia-Herțegovina, aflată pe penultima poziția în grupă, sau la fel ca Macedonia, ocupanta locului cinci în grupa sa.

La lotul pe care îl avem, cu jucători ce vor privi cupele europene în fața televizorului, cu vedete în campionatul nostru, dar care în Turcia, Qatar și în Arabia Saudită freacă băncile de rezervă, dar și cu un antrenor țâfnos, inflexibil și pupător de iconițe și cruciulițe înaintea și în timpul meciului, mi-e teamă că vom avea o problemă. Repet, nu pentru că ungurii, rivalii noștri dintotdeauna, nu doar în sport, în general, și în fotbal, în special, ar fi valoroși, ci pentru că ai noștri nu arată nimic. La echipele lor din campionatele din Europa, unde sunt legitimați, își găsesc cu greu loc și în lotul lărgit, iar echipa o prind din an în Paști. Aici e problema. N-avem de unde alege. Ne place somonul și fructele de mare, dar e musai să ne mulțumim și cu bibanul nostru și scoica autohtonă. Defilăm cu ce credem că avem mai bun, amăgindu-ne cu jucători valoroși pentru campionatul nostru, nu și pentru cele din Europa. Chiricheș, Rusescu, Bourceanu, declarat jucătorul anului 2014 în România, Marica și Torje sunt doar câteva „vedete“ autohtone care mai degrabă excelează la tatuaje, freze, sau amante și mai puțin la fotbal.

Tocmai de asta sunt surprins de o replică dată de Anghel Iordănescu lui Gică Hagi care era de părere ca meciul de la Budapesta să înceapă cu Sînmărtean și Budescu. „Una e să fii antrenor la Viitorul, și alta să fii selecționer“, a replicat ironic tata Puiu. Hagi și-a exprimat o părere și nicidecum nu a dat cu parul. La câți își dau cu părerea despre fotbalul românesc, Gică ar fi fost cel mai în măsură să o facă. Cuvinte mârșave rostite de un antrenor ajuns mare datorită lui Hagi, Gică Popescu, Ilie Dumitrescu și toți ceilalți jucători ai generației de aur ai fotbalului românesc. Respectând adevărul, generalul Iordănescu, care între noi fie vorba nu și-a câștigat gradul conducând o grupă sau un pluton de soldați, ar fi fost un nimeni sau, în cel mai bun caz, un antrenor de duzină, dacă nu ar fi existat un Hagi, un Gică Popescu, Dan Petrescu, Stelea. Dar și așa, tata Puiu se dovedește soldat neinstruit.