Stă în firea omului ca, de fiecare dată după ce unul dintre semenii săi ajunge să se remarce în mod deosebit, să câştige o competiţie sportivă, un titlu internațional sau să salveaze o viață, chiar și a unei pisici, să se bucure alături de el. E adevărat că, uneori se întâmplă și invers, invidia din noi, ca să nu spun mai mult, dă în clocot și atunci ne gândim ce bine ar fi ca și lui să i se întâmple ceva legat de capra vecinului. Și în politică este la fel. Unii exultă, în timp ce alții pândesc la cotitură, să-i dea în cap respectivului ori așteptând să-și frângă singur gâtul.
Pentru mâine este anunțată vizita județ a lui Sorin Grindeanu, un fiu al locului cum se spunea pe vremuri, născut și crescut până la 18 ani în Caraș-Severin, chiar dacă există voci care contestă acest lucru, raportându-se la originea tatălui său. Personal, cred că este o prostie să ne dezbinăm singuri pe motiv că unii sunt olteni și moldoveni, iar alţii ardeleni, bănățeni ori regățeni.
Revenind la vizita de mâine, trebuie spus că Sorin Grindeanu este primul politician al locului care a ajuns să conducă un guvern al României în perioada post-decembristă. Tocmai din acest motiv la desemnarea sa, surprinzătoare, mulți cărășeni s-au bucurat sincer, sperând ca dinspre București să ajungă mai des soarele și prin văile, dealurile și așezările Banatului de Munte. Până acum nu s-a întâmplat acest lucru, poate și unde începutul de mandat s-a concentrat pe protestele de stradă generate de celebra OUG 13, dar și pe armonizarea relației cu președintele.
Mâine, unii îl așteaptă ca pe Moș Crăciun întârziat, cu mapa de prim-ministru plină nu doar de promisiuni, ci și de certitudini legate de funcționarea UCM Reșița, de revigorarea industriei și a turismului. Sigur, nu premierul este cel care caută sau convinge investitorii să vină pe Semenic sau Muntele Mic, dar de el se leagă speranțele multora dintre cei care l-au votat, după principiu „Dacă nici Grindeanu, atunci cine? Dacă nu acum, atunci când?”
Ca peste tot, există destui sceptici în privința vizitei de mâine a primului ministru. Unii dintre ei se situează de cealaltă parte a baricadei politice, iar alții au încă viu trecutul nostru cu trei miniștri în guvernele post-decembriste, tustrei născuți pe aceste meleaguri. Hildegard Puwak a fost ministru al Integrării Europene în Guvernul Năstase și nu a făcut nimic pentru Caraș-Severin. În schimb, soțul și fiul său au fost condamnați, cu suspendare, pentru deturnare de fonduri de preaderare. Sorin Pantiș a fost ministru în mandatul CDR și nu s-a auzit să fi făcut ceva concret pentru Reșița și Banatul de Munte. În treacăt fie spus, a fost condamnat la șapte ani în dosarul ICA, alături de Dan Voiculescu, iar numele său a apărut și în dosarul fostului șef al Ericsson România, acesta din urmă acuzat pentru deturnarea a banilor corporației. În sfârșit, Sorin Frunzăverde a condus două ministere: al Apărării și al Mediului şi cu toate acestea, uzina de tunuri a fost închisă, iar Reșița și Caraș-Severin nu au dus-o mai bine. Dimpotrivă. Ca și precedesorii săi, Frunzăverde s-a ales și el cu o condamnare, cu suspendare,
Din această perspectivă, zic să fim mai ponderați în privința așteptărilor de la primul-ministru, în general, și de la vizita sa de mâine, în mod special. Să nu ne facem un car de iluzii și să ne trezim, ca și până acum, cu munte de dezamăgiri.