Articol

În urmă cu două săptămânii, în cadrul unei conferinţe de presă, liderul PSD Caraş-Severin, Ion Mocioalcă, se întreba: „Oare cine se opune venirii nemţilor de la Rheinmetall la Reşiţa?”, acreditând ideea că cineva nu iubeşte Reşiţa. Afirmaţia era făcută în contextul în care cunoscutul grup german îşi exprimase dorinţa într-o colaborare cu fosta întreprindere de armament de pe Valea Bârzăviţei.

Acum, deputatul PSD spune altceva: „Sunt multe personaje în urbea noastră care în ultimul timp au vrut să îşi aroge aducerea unor investitori la Arsenal Reşiţa. Cert este că, din punctul meu de vedere, habar nu au avut despre ce este vorba. Doar azi am putea face un prim pas spre aducerea unei comenzi serioase, prin Rheinmetall, pentru firma reşiţeană de tradiţie, respectiv pentru Arsenal. De ce acum? Pentru că acum s-a semnat memorandumul între Arsenal Reşiţa şi Rheinmetall cu privire la fabricarea, pe o perioadă de patru ani, a 72 de ţevi de tun la uzina reşiţeană“.

La prima vedere, lucrurile par simple, doar că mai trebuie ca şi Ministerul Apărării Naţionale să comande firmei germane cele 72 de turele de tanc, pentru ca Rheinmetall  să facă acelaşi lucru, adresându-se IMR-ului. În plus, problema cea mai arzătoare ar fi a forţei de muncă calificată, ştiut fiind faptul că specialiştii uzinei reşiţene care fabricau cândva tunuri fie s-au pensionat, fie au plecat spre alte zări. Iar cât priveşte dotarea tehnică a uzinei este o altă discuţie.