Articol

Președintele kosovar Hashim Thaci a prezentat marțea trecută în parlamentul de la Pristina un proiect de lege privind transformarea Forțelor de securitate ale țării într-o armată. Thaci a argumentat că transformarea forțelor actuale, dotate cu arme ușoare, într-o armată ar fi un pas spre suveranitatea deplină a Kosovo, fosta provincie sârbă care și-a proclamat independența în 2008.

Inițiativa a provocat o reacție puternică din partea Serbiei, care reclamă în continuare suveranitatea asupra Kosovo, dar şi ai altor lideri europeni şi atlantici, care se opun deschis acestei iniţiative.

Crearea unei armate în Kosovo-Metohija ar însemna o încălcare directă a Rezoluției 1244 a Consiliul de Securitate al ONU și a acordului tehnico-militar de la Kumanovo, care au pus capăt conflictului din 1998-1999 şi escaladează periculos tensiunile din Balcanii de Vest, într-o perioadă de incertitudine în Europa, nehotărîtă pe ce cale să o apuce: federalism sau întoarcerea la state naţionale.

Forţa de securitate din Kosovo a fost înfiinţată în 2009 şi numără 4.000 de angajaţi şi 2.500 de rezervişti care ar forma nucleul viitoarei armate naţionale, un simbol pentru orice stat suveran! Noua armată ar avea 5.000 de militari şi 3.000 de rezervişt şi, practic, ar depăşi numeric militarii KFOR, care acţionează sub umbrela NATO, şi care numără în prezent 4.500 de oameni din 31 de state, inclusiv România, ţară care nu a recunoscut independenţa fostei provincii sîrbe. NATO a atacat Serbia în 1999 pentru a ajuta insurgenții etnici albanezi din Kosovo. Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate al ONU a permis ocupația militară NATO asupra provinciei Kosovo, dar a reafirmat suveranitatea Serbiei.

Provincia separatistă şi-a declarat unilateral independența în 2008, cu sprijinul SUA, al NATO și al altor puteri occidentale. Președintele kosovar Hashim Thaci, care a condus insurgența din 1999, a declarat că este hotărît să meargă mai departe cu planul, adăugînd că "nu există nici o cale de întoarcere".

Numeroşi kosovari au luat calea Orientului Mijlociu pentru a lupta alături de jihadiştii Statului Islamic împotriva forţelor Occidentului care, în urmă cu nouă ani, i-au ajutat să obţină independenţa Kosovo faţă de Serbia. Poliţia din Kosovo a arestat în ultima perioadă zeci de persoane suspectate că ar fi luptat în Iraq sau Syria, de partea teroriştilor, însă chiar şi aşa fluxul de tineri care vor să se alăture extremiştilor pare greu de oprit. Timp de mai mulţi ani după bombardamentele NATO, extremismul musulman nu a fost un motiv de îngrijorare pentru Kosovo. Pe măsură ce autorităţile erau preocupate de dezvoltarea serviciilor publice, rînd pe rînd, după anii 2000, mai multe organizaţii străine au finanţat şcoli ismaliste şi moschei în această ţară. Nu a întîrziat să apară nici influenţa unor lideri religioşi musulmani care au încercat să-i convingă pe kosovari, mai mult sau mai puţin subtil, să lupte în Syria. Nu mai puţin de 14 organizaţii nonguvernamentale islamiste sînt investigate de autorităţile de la Pristina dacă au legături cu grupările radicale. După destrămarea Iugoslaviei, pe teritoriul fostei provincii Kosovo erau în jur de 200 de moschei. Astăzi sînt peste 800, trei noi moschei ridicîndu-se practic în fiecare lună. Mai mult, Kosovo este statul care – în raport cu numărul său total de cetăţeni – a furnizat cei mai mulţi recruţi temutei grupări teroriste Statul Islamic, scrie huffingtonpost.com.

Anul trecut, kosovarul Lavdrim Muhaxheri, autoproclamat “comandant al albanezilor in Syria şi Iraq", s-a întors în Europa împreună cu 400 de "soldaţi islamici" deghizaţi ca refugiaţi, pentru a pregăti atentate, relatează Daily Mail.

Fosta UCK condusă de actualul preşedinte albanez, care are în prezent o puternică filială în tot mai destabilizata Macedonie, a furnizat Statului Islamic peste 400 de luptători în asaltul asupra Palmyrei!

În acest context, deloc liniştitor, anunţul înfiinţării unei armate "naţionale" în Kosovo este profund provocator, nu doar la adresa Serbiei şi a populaţiei sîrbe din Kosovo, care se opune acestei iniţiative, dar şi a echilibrului de forţe din Balcanii de Vest. Jen Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat miercurea trecută că a vorbit cu liderii kosovari şi le-a transmis preocupările serioase ale aliaților NATO cu privire la propunerile de transformare a Forței de Securitate a Kosovo (KSF) într-o forță armată şi a avertizat că, în cazul în care Kosovo merge mai departe cu demersurile, NATO va trebui să-şi revizuiască angajamentul, în special în ceea ce privește consolidarea capacităților sale în regiune.

În România nu există preocupări pentru acest subiect. SRI tocmai a anunţat că-şi retrage oamenii din ANAF (o parte din ei!), DNA "face frumos" în presa internaţională, Guvernul numără "succesurile", iar Preşedintele... "eşecele"...