Articol

La Caransebeş, ziua de 4 mai va fi rezervată reputatului istoric Liviu Groza. În semn de apreciere pentru întreaga activitate a acestui important om de cultură, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din municipiu a hotărât să organizeze o serie de manifestări care se vor întinde pe tot parcursul zilei de joi.

Astfel, Aula Musei Caransebesiensis va găzdui evenimentul intitulat generic „Omagiu istoricului col. (r) Liviu Groza, la aniversarea a 85 de ani de viaţă”. Acţiunea va debuta la ora 9, cu cuvântul de salut al oficialităţilor, după care, la ora 9.30, va fi lansată cartea „Regimentul I Românesc de Graniţă (Nr. 16) din Transilvania, de la înfiinţare până la sfârşitul Războaielor Napoleoniene (1762-1813)”, ediţie, traducere, studiu introductiv, note explicative şi anexe de Costin Feneşan, prezentarea volumului urmând să fie făcută de Adrian Ardeţ, managerul muzeului caransebeşean. De la ora 10.30, este programtă conferinţa susţinută de prof. dr. Miodrag Milin, urmată de o sesiune de comunicări în cadrul căreia specialişti din domeniul istoric, dar nu numai, vor aduce în discuţie o serie de aspecte legate de activitatea regimentelor româneşti de graniţă, a spus Cristina Borlovan, referent la muzeul caransebeşean, într-o conferinţă de presă organizată vineri, 28 aprilie, la sediul instituţiei.

De la ora 17, în aceeaşi sală a muzeului, va avea loc lansarea cărţii „Aspecte din activitatea Regimentului de Graniţă Româno-Bănăţean Nr. 13 din Caransebeş”, volumul cu numărul 56 semnat de reputatului istoric Liviu Groza.

„Este un eveniment cu totul aparte în viaţa mea, pe care prof. dr. Adrian Ardeţ îl marchează, fapt pentru care îi mulţumesc din toată inima, a spus col. (r) Liviu Groza. Cartea este legată tot de Regimentul de Graniţă din Caransebeş, dar am schimbat puţin felul de a aborda acest subiect. Dacă până acum m-am preocupat numai şi numai de partea militară a acestui regiment, în acest volum, pe care îl prefaţează managerul muzeului, Adrian Ardeţ, vorbesc despre căsătoriile în Graniţă, respectiv cum se făceau, care era problema organizării sanitare în Graniţă, ce importanţă, ce valoare aveau Punctele de graniţă în care erau trimişi soldaţii pentru a nu lăsa să pătrundă bolile care afectau atât animalele, cât şi oamenii. Bineînţeles, un loc central îl ocupă cele trei capitole dedicate generalului Traian Doda, în contextul unor documente care încă nu au văzut lumina zilei”, a mai adăugat Liviu Groza.