Articol

Din punct de vedere al dezvoltatorilor imobiliari caransebeşeni, 2017 a fost un an greu. Bianca Stark, de la Agenţia „Nestamis”, ne-a spus că cererea solvabilă a crescut în 2017, în situaţia în care condiţiile de creditare nu au fost schimbate dramatic. Au avut loc creşteri ale veniturilor salariale şi, având mai mulţi bani şi o percepţie pozitivă asupra viitorului, potenţialii cumpărători au optat să achiziţioneze o proprietate în 2017, preponderent prin accesarea de credite bancare.

Acest fapt poate duce la ideea că, din acest punct de vedere, a fost un an efervescent şi animat, în special perioada martie-august, cât a durat finanţarea pentru Programul „Prima Casă”. Segmentul apartamentelor a înregistrat cea mai intensă activitate, în parte şi datorită acestui program, dar, din păcate, în proporţie de aproximativ 80 la sută, vânzările de locuinţe din imobilele vechi din Caransebeş depind de această finanţare.

În ceea ce priveşte imobilele noi, chiar dacă Legea dării în plată a pus la încercare încrederea dezvoltatorilor, efectele modeste ale acesteia au condus până la urmă la reluarea investiţiilor, asta şi pe fondul vânzărilor în creştere de apartamente noi, construite după tehnici inovatoare raportate la politicile de preţ.

În privinţa preţurilor, 2017 a fost un an relativ stabil, cu uşoare creşteri în timpul verii, în medie 5-8 procente, în funcţie de zonă şi de segmentul de piaţă. Cele mai tranzacţionate au fost apartamentele cu două sau trei camere din blocurile vechi, dar şi mixul de apartamente noi cu una, două, trei sau patru camere din blocurile noi. Preţurile sunt asemănătoare la apartamentele din blocurile vechi şi cele noi.

Vânzările de case au fost mult mai puţine decât în cazul apartamentelor, poate şi din cauză că împrumuturile bancare se obţin mai greu în cazul caselor, unde sunt necesare documentaţii cadastrale, autorizaţii de construcţie sau modificare a clădirii etc., existând în plus şi posibilitatea construirii uneia după bunul plac.

Terenurile pentru case au avut căutare dacă au avut dimensiuni potrivite – cca 500 mp – şi s-au situat în apropiere de utilităţi. Terenurile agricole s-au vândut în continuare către societăţile de profil cu aceleaşi preţuri, între 1.000-2.000 euro/ha.