Articol

Franța nu a jucat grozav în meciul cu noi din deschiderea campionatului European de Fotbal. Și nici cu albanezii nu au fost mai bună, învingându-i în prelungiri, la fel ca și pe România lui tata Puiu. Ca să nu mai vorbim de evoluția cu Elveția, încheiată 0-0. Și nici Griezmann, vârful lor de atac, nu a rupt gura târgului, Ba, mai mult, după primele meciuri francezii începuseră să-l regrete pe marele Benzema, fotbalistul lui Real Madrid lăsat de Didier Deschamps în afara lotului. Cârcotașii nu le dădeau șanse importante franțuzilor, chiar dacă evoluau pe teren propriu

La aproape o lună de la golul egalizator, din 11 metri, a lui Stancu, când ne-am bătut cu cărămida în piept pentru că pierdusem doar la un singur gol diferență, iar Giroud și ai lui erau criticați pentru jocul etalat, România l-a trimis pe generalul Iordănescu să se (re)instruiască, în timp ce Franța joacă finala Campionatului European, iar Griezmann e golgeterul competiției. Ca în orice domeniu, valoarea în fotbal se vede în timp și nicidecum în sclipirea de moment a unui jucător. Diferența dintre noi și ei e că, în timp ce România a avut ghinionul să atingă vârful de formă la acest campionat european în primul sfert de oră al primului meci disputat în grupă, Franța a crecut încet, dar sigur, cu fiecare partidă ce avea să o dispute. Pe de altă parte, în timp ce fotbalul francez își permite luxul de a lăsa acasă un fotbalist care valorează cât toată naționala României la un loc, noi nu suntem în stare să încropim o echipă care să bată echipe precum Albania, Feroe, Lichtenstei și Turkmenistan.

Și mai e ceva. Că Torje și Stanciu scoteau limba de un cot de parcă ar fi alergat la maraton, că Raț și Chiricheș au gafat ca pe maidan, că Tătărușan a fost mai tot timpul aerian, că unii jucători păreau ștorși de vlagă, precum o lămâie, treacă-meargă. Se mai întâmplă, că nu poți juca perfect tot timpul. Dar când îl auzi pe pe președintele FRF Răzvan Burleanu afirmând cu seninătate că nu are de gând să renunțe la prima de 90.000 de euro pe motiv că naționala lui Iordănescu și-a atins scopul, acela de a se califica la europene, îmi dau seama că fotbalul nostru nu e doar în perfuzii, ci e și lipsit de viitor. Că omul ăsta nu a venit la federație pentru performanță, ci să facă bani.  Singurul lucru care ne consolează e că, peste tot în România se întâmplă la fel. Ne consolează, dar la ne folosește?