Articol

După câștigarea alegerilor, Klaus Iohannis era privit ca o mare speranță de către românii din țară și din diasporă, care îl propulsaseră la Cotroceni datorită mobilizării dintre cele două tururi de scrutin. Nu știu la ce se așteptau alegătorii de la președintele neamț, dar cu siguranță că, cel puțin până acum, Iohannis a fost altfel decât predecesorii săi. A excelat în câteva direcții și a avut preocupări mai puțin obișnuite pentru un șef de stat dintr-o țară precum e România. Dacă va continua să rămână doar o speranță, precum un fotbalist din fotbalul românesc, rămâne de văzut.

A câștigat alegerile datorită campaniei de pe Facebook și a continuat, prin purtătorul de cuvânt, să comunice în același mod de la Cotroceni. Tatiana Niculescu Bran s-a crezut ca în hit-ul trupei Vank „Vreau o țară ca afară“, și a ales calea virtuală de a transmite comunicatele președintelui către popor. Un procedeu atipic pentru ce ne arătase în trecut Iliescu, Constantinescu și Băsescu, dar revoluționar pentru un președinte de o altă construcție și cu o educație conectată la o rețea de socializare. La același capitol al comunicării, Iohannis a surprins prin conferințele de presă, lapidare și lipsite de savoare. Apoi, s-a remarcat pentru talentul scriitoricesc. În doar cinci luni a scris două cărți de memoralistică, lucru remarcabil pentru cineva nefamiliarizat cu această lume a cuvintelor și a întâmplărilor politice la care a fost parte. Dacă va continua în același ritm alert, la sfârșitul mandatului își va trece în palmares cel puțin 15 cărți.

Cu toate acestea, sondajele indică o scădere în popularitate. Chiar dacă nu este una consistentă, ea există. Poate și din cauza că și-a ales, sau i s-a impus, o echipă de colaboratori ce părea mai degrabă preocupată de deschiderea unui chioșc alimentar la Cotroceni și de postarea fotografiilor personale pe contul de Facebook. Sau poate din pricina numeroaselor vizite făcute peste hotare. A Paștelui cerebrat departe de țară. Cine știe. Nu ar fi exclus ca președintele Klaus Iohannis să experimenteze și alte metode inedite, ce vor avea darul să-l îndepărteze ori să-l apropie de electoratul care a văzut în el un fel de cavaler teuton, pe stil nou, salvator al națiunii.

Un lucru este, însă cert: Iohannis nu va fi niciodată președintele care să umble pe la Iași, Nicula sau Topraisar să pupe moaștele celor mai noi sfinți din calendarul ortodox, ceea ce îi va enerva pe unii și îi va bucura pe alții.