Biserica Ortodoxă din Lăpușnicu Mare, cu Hramul Pogorârea Sfântului Duh, este cea mai veche din Valea Almăjului, fiind ridicată între 1770 și 1780 de obercneazul Vuc Goșa, cunoscut sub numele de Șoimul Biserica, construită în stil neobizantin, a fost declarată monument de cultură și monument istoric. În urmă cu nouă ani, autoritățile locale s-au apucat să renoveze lăcașul de cult, cu donații de la credincioși.
Potrivit lui Adi Neagu, un locuitor al satului, donațiile au avut un caracter obligatoriu, fiecare familie trebuind să contribuie cu suma de 1.200 de lei. „Cei care nu a vrut sau nu a avut posibilitatea să dea această sumă de bani au fost amenințați că nu li se vor îngropa morții creștinește și nici nu li se vor oficia slujbele obișnuite la pomeni“, își amintește Neagu.
Dar cel mai ciudat lucru i s-a părut, și nu numai lui, că după renovare dispăruseră icoanele pictate pe lemn așezate până atunci deasupra „jilțurilor“ de pe margine. Icoanele ar fi fost opera unui anume Hașca, un renumit pictor iconar și se crede că ar avea o valoare foarte mare. În funcție de Hramul casei, predominau icoanele cu Sfinții Nicolae, Paraschiva și chiar Mihail și Gavril. Și nu vorbim de două, trei icoane, ci de un număr de 32 de astfel de lucrări. În locul lor au apărut picturi în stil baroc, în contrast cu restul picturilor din biserică.
„În mai multe rânduri i-am cerut primarului Lala să ne spună ce s-a întâmplat cu acele icoane, de nu mai erau unde le știau toți enoriașii. Eu am întrebat, eu am auzit. Anul trecut, în prima zi de luni de după Paști, domnul primar m-a amenințat în biserică și mi-a zis că sunt «element de discordie socială» și că fabulez, întrucât icoanele există și că urmează să le aducă din nou în biserică. Cînd am văzut că nu se întâmplă acest lucru, am mers la preot să mi le arate și mie. Mi-arătat câteva aruncate într-un șopron. Am vrut să le fotografiez, dar preotul și crâsnicul m-au dat afară“, ne-a mărturisit Adi Neagu.
Localnicul este convins că dacă biserica este monument istoric de categoria A, aceasta nu trebuia renovată în condițiile de mai sus, iar cei care s-au ocupat de operațiune, nu ar fi trebuit să arunce nimic din biserică. După spusele sale, „jilțurile“, ar fi fost puse pe foc, din câte a aflat de la preot, pe considerentul că erau prea vechi.
Adi Neagu a mers și mai departe și a trimis două adrese, către Protopopiatul Băile Herculane și Prea Sfinției Sale Lucian, Episcop al Caransebeșului, în care solicita punctual câteva lucruri referitoare proiectul de restaurare al bisericii, la ultimul inventar al obiectelor din biserică, întocmit înainte de restaurare, la existența chitanțelor doveditoare colectării banilor de la enoriași și la mijlocire a unei întâlniri oficiale cu membrii consiliului parohial din perioada 2008-2009, în vederea clarificării celor întâmplate cu obiectele de patrimoniu și care acum nu se mai găsesc.
Deși au trecut aproape nouă luni de la aceste solicitări, Neagu spune că dinspre Episcopia Caransebeșului nu se aude nimic.
Am vrut să aflăm și părerea primarului Ion Lala. Răspunsul său ne-a lăsat fără grai: „Scrie ce vrei, că nu mă interesează. Trebuia să mă întrebi și pe mine când ați scris prima dată despre mine, așa că scrie ce vrei. Te invit duminică la slujba din biserică, să te pui în genunchi, să te rogi ca să nu mai scrii nicioodată despre cineva“.
Între altele, primarul a repetat că icoanele sunt acolo, în biserică și nu au dispărut cum a susține Neagu.