Articol

Primăvara a explodat, la oraş, cu flori de cireş în geam, dar, noi suntem obosiţi. Obosiţi, îngrijoraţi, frustraţi. Nu mai vedem minunea! Pentru că, preţuri, pentru că salarii şi pensii, că taxe şi impozite, pentru că Guvernul, că Viorica, pentru că douăzeci, douăzeci, pentru că ameninţare cu război la televizor. ...Ca să mă exprim sincopat ca tânărul acela, dacă vă mai amintiţi, care se declara fan Paul Walker (actorul pasionat de maşini), pentru că: „Pentru că din seria filmelor şi pentru că automobile!”

Pentru că trăim, mereu, în criză sau între două crize. Şi pentru că avem „targeturi” de atins, adică, obiective. Niciun om modern nu poate trăi, astăzi, fără un plan, fără un target, fără un proiect. Mentalitatea zilelor noastre spune că un om fără proiecte este un om ieşit din istorie, un om mort! Iar proiectele depăşesc anotimpurile. Anotimpurile se rostogolesc, cumva, ca o roată de pământ, frunze şi flori, ce se învârteşte paralel cu linia pe care alergăm noi ca nebunii spre ţinte inventate. De această „nebunie” se pare că „sunt vinovaţi” evreii. Până la ei, omul trăia rotund, în armonie cu natura, cu anotimpurile. Vara trăia plenar şi satisfăcut, toamna, trist, iarna, dureros, primăvara, vioi şi plin de speranţă! Şi, tot aşa, an de an, într-o lume rotundă, fără început şi fără sfârşit, cu naştere, înflorire, coacere, ofilire, moarte şi renaştere. Cum ar veni, nici nu prea exista „timp”, oricum, nu exista criză de timp! De când evreii au răspândit ideea cu facerea lumii şi sfârşitul lumii, adică, timpul liniar, pe care omul şi omenirea aleargă, având o misiune de îndeplinit în faţa lui Dumnezeu, a început şi frenezia îndeplinirii de obiective. Sunt şi obiective spirituale, de desăvârşire sufletească, dar, în principal, s-a stabilit că fapta şi nu vorba contează! Şi desăvârşirea sufletească tot prin fapte se face, iar faptele nu suferă amânare, „fiindcă timpul judecăţii e aproape!” Practic, evreii au inventat timpul liniar, care a creat şi conceptul de istorie, care ne situează într-o competiţie continuă. Bine, o să spuneţi că şi vechii greci şi romani luptau pentru putere şi glorie, pentru bani şi confort. E adevărat, dar o făceau pentru ca să-şi câştige răgaz pentru filozofie, poezie şi sport. Dimpotrivă, omul modern se ocupă, dacă se ocupă, de fliozofie, poezie şi sport, tot pentru glorie! Şi, nu ştiu dacă aţi observat, filozofii autentici au cam dispărut. N-avem timp, dom'le, n-avem timp!

PS - Tocmai citesc o ştire, în ton cu vremurile: „Anunţul care CUTREMURĂ pieţele financiare: vine O NOUĂ CRIZĂ, FMI anunţă un nou dezastru care va avea URMĂRI CATASTROFALE”.

Spuneţi şi dumneavoastră, mai contează că au înflorit cireşii?!