Articol

Vorbim, din nou, despre fantoma hărţilor care a bîntuit Europa de Est încă din 1990, odată cu izbucnirea războiului din Croaţia. Ele dau, oarecum, „chip” duşmanului nevăzut!

„Mapping the War on Terrorism”. Cartografierea incertitudinii. Lumea după Barnett este prezenatată odată ce autorul s-a decis că este de interes public, în cîteva articole, conferinţe şi interviuri. Ideea lui Barnett capătă notorietate publică, dincolo de cadrul operativ din Departamentul american al Apărării, în care fusese finisată. Numărul din mai 2003, de exemplu, al unei celebre reviste mondene, Esquire (ediţia americană), îi publică articolul cel mai cunoscut pe tema respectivă, plus hărţile aferente, în condiţii grafice de excepţie. Articolul era însoţit de o listă a zonelor de risc geopolitic manifestate în ultima decadă. Mesajul transmis publicului american, chiar în timpul invaziei Iraqului şi al dezbaterilor aprinse şi contradictorii din jurul acestui atac, era clar – războiul contra terorismului se bazează pe o strategie coerentă, cartografierea spaţiului de risc, reducea incertitudinea confruntării cu inamicul invizibil – terorismul. Conceptele-cheie pe care se bazează mecanismul hărţii lui Barnett sînt: „the core” (miezul) şi „the gap” (prapastia). Mediul de securitate post-11 septembrie, care este definitoriu pentru toate aspectele funcţionării sistemului internaţional (economie, mediu, relaţii sociale etc.), se împarte în două mari spaţii, miezul funcţional – the Functionig Core - şi prăpastia neintegrabilă – Non-Integrating Gap („The Pentagon’s New Map”, Esquire, March 2003). Criteriul: modul în care globalizarea a avut efecte predominant pozitive (miezul), respectiv negative (prăpastia) pe o serie de planuri corelate.

Adică, Barnett transmite un avertisment statelor: dacă eşti în afara jocului nu exişti!

Statele din afara miezului suferă pe toate planurile: au economii neperformante, medii politice totalitare sau, în orice caz, oligarhii mafiote, au sistemul medical şi cel al asigurărilor sociale la pămînt, au segmente sociale întregi supuse marginalizării, nevoite să adopte comportamente delincvente pentru a supravieţui, un număr mare de oameni infectaţi cu HIV, sînt eventual marcate de conflicte interne sau de conflicte cu vecinii şi generează, inclusiv în raport cu „miezul”, terorism. Insecuritatea este, în termenii lui Barnett, principalul lor export. Statele incluse în acest sector al insecurităţii şi instabilităţii apar într-o formulă geografică relativ compactă, de o parte şi de alta a Ecuatorului, înspre nord, respectiv sud, pe aproape toate continentele, cele mai afectate de procesele specifice „prăpastiei” fiind Africa, Asia, America Centrală şi de Sud. Cea mai mare parte a statelor acestor continente rămîne în „miez”, cu excepţia Africii, ţările ei fiind, de fapt, şi centrul prăpastiei.

Pe măsură ce globalizarea se adînceşte şi se întinde, două grupuri de state se opun, în mod natural, unul altuia: ţări căutînd să-şi adapteze regulile interne celor internaţionale, emergente (democraţiile occidentale avansate, Japonia şi economiile asiatice în plină dezvoltare, Rusia lui Putin) şi ţări care refuză o atare aliniere sau nu o pot atinge, din cauza rigidităţii politice, culturale sau a sărăciei extreme continue (o mare parte a Asiei Centrale, Orientul Mijlociu, Africa şi America Centrală). „Consider primul grup ca formînd miezul funcţional al globalizării şi ultimul ca fiind prăpastia neintegrabilă” (T. Barnett, „Where – Not When – Preemption Makes Sense”, Transformation Trends, nov. 18, www.nwc.navy.mil/newrulesets).

Tocmai din această prăpastie barnettiană, milioane de refugiați s-au năpustit asupra miezului, slăbind coeziunea acestuia, transferînd conflictele intercomunitare specifice din Orientul Apropiat şi Africa înspre aşa-numitele „ţări cruciate“.

Harta a fost trasată, a spus-o Barentt cu 15 ani în urmă!, plasa este întinsă, mesajele sînt transmise cu frenezie pe reţelele de socializare. La orizont, însă, aşteaptă adevăraţii actori de putere, jucătorii care contemplă cu satisfacţie marasmul Miezului Cruciat!