Articol

Premierul social-democrat al României, Mihai Tudose, a intrat în război deschis cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi, după ce părea că a câştigat un avans de încredere, a pierdut puncte, după ce, în conflictul cu ministrul de interne, Carmen Dan, povestea cu minciuna s-a întors împotriva sa. Tudose a acuzat-o pe Carmen Dan că aceasta a minţit când a spus că cel pe care voia să îl nominalizeze la conducerea Poliţiei Române a acceptat numirea. Pentru această minciună, Tudose i-a cerut demisia lui Carmen Dan. Însă Carmen Dan a venit cu dovezi scrise, arătând public acceptul semnat de către cel care trebuia să fie înlocuitor. Aşadar, Carmen Dan nu minţise, iar Tudose a apărut ca un tip impulsiv, care ia decizii pripite, exclusiv din dorinţa de a scăpa cu orice preţ de oamenii lui Dragnea.

Însă, la scurt timp după acest moment, a venit bomba! Să zicem că din greşeală sau, mai degrabă, să zicem că din cauza unei exprimări neatente, relaxate, a lui Tudose, care vorbeşte adesea ca şi când „i se flutură!”, a izbucnit un scandal diplomatic între Ungaria şi România şi a reizbucnit isteria conflictului dintre români şi unguri. În fapt, nu „fluturarea” lui Tudose a fost cauza, ci aceasta a fost scânteia folosită de maghiarii extremişti pentru a-l acuza pe premier de ameniţare la integritatea fizică a maghiarilor. Expresia folosită de premier, cum că „dacă steagul ăla (steagul maghiar - n.n.) flutură în vânt, atunci şi responsabilii de acolo flutură şi ei lângă steag”, a fost tradusă ca o ameninţare cu spânzurătoarea! Maghiarii, vexaţi, au tradus că „responsabilii vor atârna lângă steag!”, deşi au şi ei un cuvânt diferit pentru verbul „a flutura” şi unul diferit pentru „a atârna”. Nu mai vorbim că şi la maghiari „a spânzura” se spune cu totul altfel decât „a flutura”. Din punctul meu de vedere, expresia, e drept, metaforică, folosită de Tudose, poate fi interpretată, cel mult, în ideea că „responsabilii ar zbura” de pe posturi. Pentru că, aşa cum a explicat Tudose, ar încălca Constituţia. Asta în limbajul deja „consacrat-flegmatic” al lui Tudose, care dă senzaţia că „i se flutură” de multe, inclusiv de părerea lui Dragnea şi a suporterilor acestuia.

Dincolo de, poate, plictisitoarele pentru unii analize de nuanţe de traducere şi fineţuri lingvistice, fapt este că premierul Tudose, fără nicio intenţie, ci doar prezentându-se pe sine aşa cum este el, a câştigat din nou puncte nesperate. Pentru că a câştigat simpatia românilor în general, a românilor naţionalişti în special, arătând că apără Constituţia, legile şi integritatea teritorială a ţării. Problema lui Tudose este, însă, că a câştigat puncte la imaginea lui generală, în ţară, a câştigat simpatia multor români din opoziţie şi a celor neangajaţi politic, dar în interiorul partidului nu stă bine deloc. Iar Dragnea a convocat un Comitet Executiv (CEx) PSD, de urgenţă, unde cei mai mulţi lideri îi sunt loiali. Rămâne întrebarea dacă, după ce l-au eliminat pe premierul Grindeanu, baronii PSD, în frunte cu Dragnea, vor avea tupeul să-i ceară demisia şi lui Tudose. Lucurile cam spre acolo se îndreaptă. În aceste condiţii, demiţându-l pe Tudose, Dragnea ar putea să-şi (re)securizeze poziţia de lider absolut în PSD, dar cu un blindaj mult mai subţire şi casant. Pentru că orice ar face, se va consolida percepţia că problema şi cauza conflictelor în PSD este tot Dragnea şi nimeni altcineava. Şi, peste un timp, tot va pierde, pentru că povestea se va relua cu un alt premier. Sunt convins că nopţile acestea Dragnea va dormi agitat, căutând o soluţie de ieşire cu pagube cât mai mici. Dacă CEx-ul controlat de Dragnea va opta pentru o sancţiune formală asupra lui Tudose, ceva de genul „un ultim avertisment”, probabil că lui Tudose „i se flutură”. Pentru că va ieşi întărit din această încercare. Mai mult, unii chiar îl vor considera un erou.

Dar ar trebui să ne temem că unii politicieni ar putea folosi şi accentua conflictele naţionaliste pentru a-şi consilda şi întări poziţiile. Iar, în condiţiile unei guvernări dezbinate, extremiştii maghiari au un culoar mai favorabil ca oricând. Şi naţionalismul extremist românesc ar creşte necontrolat. Ceea ce, în limbajul neacademic al lui Tudose, ar fi nasol! În aceste condiţii, consider că este necesară intervenţia diplomatică, de urgenţă, a preşedintelui României, căruia nu-i este permis să mai stea în rezervă şi să „i se fluture”!