Articol

Povesteam despre vise. Eram cu trei amici, foarte buni prieteni, toţi trei băieţi educaţi, citiţi, inteligenţi. În alte runde am tot vorbit despre cărţile citite, despre spectacolele de teatru văzute, dar. ştii cum e, te mai şi saturi să te tot arăţi deştept, mai aluneci cu discuţia şi în zone mai mistice, mai de suflet, mai personale. Unul dintre amici ne-a povestit despre visele premonitorii ale unei rude apropiate, care, după un vis în care se vedea mort, s-a îmbolnăvit grav. O altă rudă a celui bolnav a mărturisit că a avut şi ea un vis urât cu el, îl văzuse în vis, tot aşa, cu mâinile pe piept, în sicriu. Hmmm, mesaje din lumea de dincolo, poveşti cu fiori şi spaimă! Ce să zic, cu boala şi moartea nu te joci! Oricum, eu, spirit ştiinţific ce mă pretind, am spus că visele urâte, coşmarurile, sunt multe. De exemplu, pe mine m-au însoţit toată viaţa. Şi le-am explicat că, pe lângă altele, visele ar putea fi un barometru al spaimelor, al depresiilor, al eşecurilor şi succeselor, al aşteptărilor şi dorinţelor, al încrederii în sine. Aşa cred eu. Iar dacă ai nişte probleme, inclusiv unele de sănătate, e de aşteptat să ai vise rele. Ca şi după o cină prea copioasă; visezi numai tâmpenii. Şi dacă, ulterior, ceva rău se întâmplă, iei visul drept unul premonitoriu. Dacă nu se întâmplă, neglijezi visul sau îl uiţi.

Colegii mei de discuţii nu au fost de acord şi au insistat pe ideea că există fenomene paranormale, mesaje şi legături misterioase cu lumea de dincolo. Au venit cu exemple. Întâmplător, sau nu, cei trei amici au descendenţe olteneşti. Am mai spus-o şi altădată, Oltenia profundă, ca şi Moldova, sunt bântuite de fenomene mistice mai mult decât celelalte regiuni ale ţării. Explicaţia ar putea fi istorică, având în vedere legăturile mai adânci pe care aceste regiuni le-au avut cu Orientul. Iar Orientul este mai misterios, mai mistic decât Occidentul. Zic io! Mă rog, analiza comparată poate fi făcută aşezat, cu seriozitate. dar, la bere, n-aveam chef de analize comparate şi i-am luat în râs. Dracu' ştie cum vise din astea aveţi numa' voi, oltenii! Şi le-am povestit că am avut o colegă de sevici', o olteancă foarte mişto, care avea numai vise cu tâlc şi se legau unele de altele ca într-un serial TV. Le povestea aproape zilnic! Era amuzantă şi cred că voia mereu să atragă atenţia asupra ei. Exagera şi, de atunci, când mai auzeam astfel de poveşti cu vise le ziceam, „vise olteneşti”. Sigur, colegii mei s-au simţit jigniţi. Şi le dau dreptate, nu se cade să îţi baţi joc de credinţele cele mai profunde ale omului, indiferent de sex, naţionalitate, regiunea de provenienţă, apartenenţă politică sau religie. Dar, aşa păţesc mereu. Mă ambalez şi mă trezesc că îi supăr chiar şi pe oamenii pe care îi preţuiesc.

Dar, ca să îmi dovedească faptul că greşesc în legătură cu misterele lumii, unul dintre interlocutori a scos artileria grea. M-a întrebat dacă ştiu că porcul, în preajma Crăciunului, în noaptea dinainte de tăiere nu doarme! Ei?! Ce să mai zic. Din câte îmi aminteam, porcul de la Jamu Mare, din judeţul Timiş, dormea înainte de tăiere. Dar, nu sunt sigur, fiindcă, sincer, n-am studiat atent fenomenul. Aşa o fi! De aceea, mă întreb: oare porcul pe care l-a dus Liviu Dragnea lui Kövesi, în decembrie 2013, la vila conspirativă a SRI, unde l-au mâncat împreună cu Liviu Maior, Coldea şi Victor Ponta, o fi simţit ceva? O fi dormit sau nu? Şi dacă porcul n-a dormit, SRI-ul o fi aflat? O fi ştiut ce-o să urmeze?! Sau mesaje de dincolo a primit numai porcul!