Articol

Ocupați pînă peste poate cu permanenta noastră gîlceavă balcanică și secătuiți de puteri în războiul de 30 de ani româno-român, pasionați de propriile tragedii și mereu dispuși să ne plîngem de milă, preocupați de a găsi mereu forme noi de dat la gioale aproapelui nostru și încurajați frenetic în această activitate care ne ocupă tot timpul, nu observăm schimbările radicale și profunde care se petrec dincolo de #rezist și Brazilia. Așa se face că o declarație importantă a trecut printre urechile noastre precum acceleratul prin haltă!

Fostul preşedinte al Parlamentului European, Martin Schulz, liderul Partidului Social-Democrat din Germania, a pledat pentru constituirea Statelor Unite ale Europei pînă în anul 2025, subliniind că cetăţenii ţărilor europene trebuie să ştie că Europa este o garanţie. Statele membre ale Uniunii Europene care nu vor accepta acest model constituţional federal vor fi excluse automat din noul Bloc comunitar european, a explicat Martin Schulz la congresul Partidului Social-Democrat (SPD, centru-stînga), unde a fost reales președinte. Ideea constituirii Statelor Unite ale Europei a fost evocată prima dată de social-democraţii germani în anul 1925, iar Martin Schulz ar vrea ca proiectul să se concretizeze în 2025.

Liderul SPD a subliniat că Europa trebuie consolidată pentru a fi învinse partidele de extremă-dreapta din Franţa, Olanda, Finlanda, Danemarca, Austria şi Germania. Adică, acele partide care au promovat ideea de neoliberalism economic. Pe această listă aș pune și PD-ul lui Traian Băsescu, avid, la un moment dat, de privatizare chiar a Serviciului de Ambulanță!

Viziunea unei Europe federaliste, în opoziție cu cea a unei Europe a statelor naționale, este elementul central al acestei dezbateri despre viitorului Uniunii Europene.

În timp ce președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, sau cel al Franței, Emmanuel Macron, susțin ideea unei Europe tot mai integrate, țările central-europene (membre ale Grupului de la Vișegrad) pledează pentru consolidarea suveranității și a identității naționale și nu doresc ca instituțiile europene de la Bruxelles ori statele puternice vest-europene să le impună decizii.

Schulz a făcut de altfel referire directă la aceste țări care se opun unui model european federalist, el susținînd că valorile europene sînt subminate în mod sistematic în Polonia, și UE nu poate face nimic în acest sens, adăugînd că Ungaria se îndepărtează tot mai mult de blocul comunitar, inclusiv prin încheierea de acorduri majore cu China. Despre România, nimic! Aceste acuzații ale liderului social-democrat german survin în aceeași zi în care Comisia Europeană a decis să trimită Ungaria, Polonia și Republica Cehă în fața Curții de Justiție a UE pentru că aceste țări refuză cotele obligatorii de refugiați. De unde vine această rezistenţă a populaţiei? Naţionalismul este foarte puternic în momentele de criză. Aceasta s-a văzut după Marea Depresiune economică din anii 1930, cînd multe naţiuni şi-au ales ca lideri dictatori!

Schultz exprimă politic ceea ce oficialii de la Bruxelles au conturat în Strategia Europa 2020, considerată un prim pas în direcţia cea bună, şi anume îndepărtarea de agenda neoliberală pe care a urmărit-o Europa pînă în prezent.

Însă sînt necesare şi alte măsuri pentru restabilirea echilibrului corect între obiectivele economice, ecologice şi sociale ale Europei! Cert este că volatilitatea pieţelor grăbeşte liderii europeni să pună bazele unei uniuni fiscale mai strînse, potrivit televiziunii americane CNBC. Analişti mai pesimişti estimează că Europa ar putea ajunge la o politică fiscală comună în 10-20 de ani.

Ar fi greşit să credem că creşterea economică duce automat la dezvoltare economică şi socială. Potrivit unor oficiali europeni, trebuie să încetăm să acordăm prioritate, în mod aproape sistematic, criteriilor economice în detrimentul celor umane, să încetăm să încurajăm mobilitatea dacă aceasta afectează negativ nivelul de trai sau condiţiile de mediu, să încetăm să dezvoltăm mecanisme financiare din ce în ce mai sofisticate, cînd ar putea fi mobilizate economiile de la nivel local ale persoanelor fizice. Este exact ce NU se întîmplă ACUM în România, surdă la perspectiva transformării europene! Pentru a se ajunge la SUE, instituţiile europene ar trebui să fie mai puternice, Comisia Europeană să aibă prerogative sporite. În prezent, însă, deciziile importante sînt dictate de Parlamentul European, unde se impune o singură voce, cea a Germaniei! De aceea este importantă declarația lui Schultz!

Într-un aviz adoptat într-o sesiune plenară, Comitetul Regiunilor Europei solicita ca PIB-ul pe cap de locuitor să nu mai constituie singurul criteriu pentru alocarea fondurilor structurale, propunînd în schimb utilizarea unor indicatori suplimentari, cum ar fi un indice de mediu cuprinzător şi un sondaj social armonizat, care ar oferi o imagine mai completă a „bunăstării” regiunilor şi oraşelor Europei.

Strategia Europa 2020 reprezintă un răspuns credibil la numeroasele provocări cu care se confruntă astăzi UE, în special imigrația masivă, globalizarea şi recesiunea. Totuşi, această strategie continuă să fie puternic influenţată de modelul neoliberal dominant în perioada post-2000, care a deteriorat mediul şi clima planetei, a accentuat diferenţele de venit şi excluziunea socială şi a dus la degradarea serviciilor publice.

Noi #rezistăm în autismul nostru față de schimbările radicale care ne vor pune, din nou, în fața faptului împlinit! E ca în armată (cei care au făcut-o, știu!): planton 1 și 3 ocupat! Alege!