Articol

La opt luni de la scandalul care s-a lăsat cu reținerea și condamnarea a patru profesori, la Universitate „Eftimie Murgu“ lucrurile par să intre greu în normalitate. Chiar dacă noua conducere a elaborat un plan de măsuri menit să rezolve problemele, situația financiară rămâne pe moment delicată, deficitul prognozat pe luna martie fiind de peste 800.000 de lei. În bună parte, acest lucru se datorează restanțelor, de până la trei luni, la contribuțiile pentru angajați, la facturile pentru utilități și la cele emise de furnizori.

Potrivit surselor noastre, cheltuielile cu salariile pe luna februarie se ridică la 639.000 de lei, în timp ce finanțarea propriu-zisă este de doar 574.000 de lei. Conducerea înregistrează restanțe, vechi de câțiva ani, la plata cu ora la asociați și interni, de 10.000, respectiv 20.000 de lei. Totalul cheltuielilor lunare, aici fiind incluse și restanțele, se ridică la 1.380.000 de lei, ceea ce duce la deficitul de 800 de mii de lei.

Datorită acestei situații au apărut și nemulțumirile angajaților. Unii cer să li se plătească la timp salariile, nu cum s-a întâmplat în lunile trecute, în timp ce alții sunt adepții achitării unor datorii restante, pentru ca universitatea să nu ajungă în colaps. „Iarna este o situație mai deosebită, cu cheltuieli mai mare, ca peste tot. Datoriile sunt vechi de două-trei luni, încercăm să le achităm, deși este greu să facem acest lucru într-un timp atât de scurt. Sunt probleme interne pe care încercăm să le rezolvăm“, ne-a mărturisit Venera Manciu, rectorul Universității „Eftimie Murgu“.

Venera Manciu a lăsat să se înțeleagă că propunerea Senatului referitoare la reducerea la minim a grilei de salarizare nu poate fi în pusă în practică fără acordul angajatului, deoarece legea nu permite să se întâmple acest lucru în timpul anului de învățământ.

În privința fuziunii cu Universitatea de Vest din Timișoara, rectorul UEMR a mărturisit că aceasta reprezintă un proiect de perspectivă, nicidecum de actualitate.

La rândul său, prorectorul Gilbert-Rainer Gillich ne-a împărtășit punctul său de vedere în această privință: „Nu credem că fuziunea rezolvă problema. Nu credem în fuziune în condițiile date. Poate altfel ar fi situația dacă s-ar înființa o universitate regională ca în Franța“.  

De fuziune se va ocupa în exclusivitate Senatul universității.