Articol

Problemele unei comunităţi sunt multe şi diverse, pentru că oamenii, deşi, se zice, sunt făcuţi după chipul şi asemănarea unui model perfect, n-au ieşit perfecţi şi, în plus, sunt foarte diverşi în imperfecţiunile şi calităţile lor. Aşa că, pentru rezolvarea problemelor oamenii au nevoie de lideri, de gânditori, analişti, specialişti, tehnocraţi, politicieni, fierar-betonişti, pikamerişti, IT-işti etc. În toată armata de oameni implicaţi în rezolvarea problemelor, liderii au un rol determinant. Liderii stabilesc direcţii de acţiune. Însă, de multe ori, oamenii nu îi înţeleg pe lideri. Şi, atunci, aceştia trebuie să apeleze la mijloace de convingere, la manipulare, la consultări şi dezbateri, la discursuri mobilizatoare, la voturi, la cumpărare de voturi, la tot felul de chestii din acestea obositoare care ţin de democraţie.

În Antichitate şi în Evul Mediu, multe probleme greu de tranşat, neînţelegeri legate de adevăr şi dreptate, legate de  avere, de construcţii, de canalizare, de finanţare, de iubire, religie sau război, se rezolvau prin confruntarea fizică dintre lideri. În săbii să ne tăiem, în buzdugane să ne lovim, ori în luptă că-i mai dreaptă, spunea  fiul de împărat către Zmeul-Zmeilor, ca să stabilească drept şi cinstit a cui să fie Ileana-Cosânzeana. Ce-i drept, e drept, fiul de împărat o iubea mult pe Ileana, dar şi Zmeul, la fel, că o fura şi îi oferea toate condiţiile în palat, fără să abuzeze vreodată de feciorelnica-i făptură. Şi aşa, dreptatea şi adevărul se stabileau din pumni şi strângeri de gât. Să nu uităm de lupta dintre David şi Goliat, care a stabilit rezultatul unei bătălii, fără ca armatele să se mai înfrunte.

 Aşa şi la Reşiţa, un oraş mijlociu, despre care nici nu se mai ştie câţi locuitori are, există probleme greu de tranşat. De exemplu, nu se ştie precis dacă e mai bun tramvaiul ori troleibuzul, nu se ştie dacă funicularul trebuie transfomat în obiectiv turistic ori trebuie tăiat, dacă pensionarii trebuie sponsorizaţi pentru circulaţia cu autobuzele, au ba, dacă trebuie menţinute contractele cu Avolo şi Europe C&C şi multe altele. În mod normal, stabilirea variantelor corecte s-ar face prin dezbateri şi negocieri, prin votul consilierilor. Dar, aceasta consumă foarte mult timp.

De aceea, mi-a venit o idee. Cel mai rapid s-ar stabili varianta corectă, dacă liderii diferitelor curente de opinii s-ar bate cu pumnii sau în luptă dreaptă. Astfel, primarul Nelu Popa, care a susţinut necesitatea diminuării subvenţiilor pentru pensionari, ar fi putut destul de uşor tranşa problema în luptă cu liderul pensionarilor. Astfel s-ar fi eliminat multe discuţii obositoare, mitinguri şi alte prostii. La fel şi cu transportul în comun. Am văzut că primarul Nelu Popa susţine tramvaiul, în vreme ce amicul meu, Petre Dalea, susţine autobuzele electrice. Cine are dreptate? Păi, s-ar putea stabili cu celeritate de partea cui se află adevărul, dacă s-ar bate în piaţa publică. Da, nene, m-ai bătut, mă înclin, tramvaiele sunt varianta corectă, ce să mai discutăm atât! Nu mai vorbesc de stadionul din Valea Domanului. O bătaie între Popa şi Rufă ar stabili al cui trebuie să rămână stadionul, evitându-se procese costisitoare. La fel cu multe alte contracte, licitaţii şi contestaţii la licitaţii, s-ar rezolva eficient, cu pumnul şi cu palma.