Articol

După 25 de ani, municipiile, orașele și comunele din România vor fi clasificate, printr-o Hotărâre de Guvern, în funcție nu doar de numărul de locuitori, cum a fost până acum, ci și de importanța lor zonală în domeniul culturii și învățământului și de accesul la drumuri expres, autostrăzi și aeroporturi.  Specialiștii consideră că în felul acesta influența factorului politic ar putea fi mai redusă.  Alocarea discreționară a banilor sau falimentul unor comune ar putea fi evitate.

Potrivit www.profit.ro, orașele  vor fi reclasificate în: municipiu capitală, de importanță națională, acesta fiind București; municipii poli regionali principali , unde există sedii de instituții de interes național, centre universitare recunoscute, având o populație peste 250.000 și peste 400.000 locuitori în aria funcțională. În această categorie urmează să fie incluse Craiova, Timișoara, Iași, Cluj și Constanța; municipii poli regionali secundari, adică reședințele de județ, cu importanță regională, sedii de instituții de interes județean și suprajudețean, centre culturale și/sau universitare importante, cu o populație de peste 100.000 locuitori și peste 300.000 în aria funcțională; municipii poli județeni principali, reședințe de județ, sedii ale administrațiilor județene, cu o populație de peste 40.000 locuitori și peste 200.000 în aria funcțională; municipii și orașe poli județeni secundari, reprezentând unitățile administrativ teritoriale, urbane, cu rol de echilibru la nivelul județelor, având populație peste 20.000 și peste 50.000 în aria funcțională; municipii și orașe centre urbane cu rol zonal, e vorba de unitățile administrativ teritoriale, urbane, cu rol de servire teritorial la nivel sub-județean, de anvergură mai mică decât polii județeni secundari, având o populație peste 5.000 locuitori și peste 20.000 în aria funcțională, și municipii și orașe centre urbane cu funcții specializate. E vorba de unitățile administrativ-teritoriale, urbane, caracterizate printr-un specific economic turistic, de transport, industrial, energetic, rezidențial etc., iar mărimea populației nu este determinantă.

Totodată, localitățile rurale vor fi clasificate în comune poli rurali , reprezentând comune cu funcție de loc central, având o populație de minimum 2.000 locuitori, poziție geografică favorabilă și potențial de dezvoltare socio-economică, și alte comune. Satele componente sau aparținătoare își păstrează caracterul rural și aparțin rețelei de localități rurale.

Noile clasificări vor putea fi utilizate pentru direcționarea anumitor tipuri de investiții spre localități / arii cu probleme de dezvoltare.

Potrivit noii clasificări, Reșița se situează în categoria a doua a municipiilor reședință de județ, cu o populație de sub 100.000 de locuitori. Un fapt îmbucurător ar fi acela că, începând cu 2017, impozitele pe clădiri să scadă, corespunzător categoriei de clasificare, în funcție de care vor fi stabilite și salariile primarului, viceprimarilor, secretarului, funcționarilor publici și consilierilor locali.