Articol

Începând de astăzi, 17 martie 2016, România mai înregistrează o premieră postdecembristă. Se interzice fumatul în spațiile publice închise, în spațiile închise de la locul de muncă, în mijloacele de transport în comun și în locurile de joacă pentru copii. Pentru unii, este o chestiune de bun-simț ca să-i respecți și pe cei care nu fumează ori nu suportă fumul. Pentru cei care obișnuiau să-și înceapă ziua de muncă la birou cu o cafeluță și o țigară, această lege este o pacoste. De acum încolo nu vor mai putea să facă acest lucru nici pe holul instituției, unde de regulă exista un loc anume amenajat pentru așa ceva, și nici măcar în budă căci, dacă sunt prinși de cei care controlează respectarea legii, se ard rău de tot deși, la drept vorbind, pentru un fumător înrăit, o cafea fără țigară, e ca și nunta fără lăutari.

Există însă voci care susțin că românul nu se va abține de la tutun la nunți, botezuri și alte bairamuri unde se consumă alcool, cântă muzica și se aruncă cu bani în lăutari. În timp ce mulți se întreabă cum ar fi arătat în perioada interbelică sau în ultima jumătate de veac, o cârciumă de mahala fără vin, fripturi, femei și țigări, alții se gândesc la cât de searbădă ar fi fost cafeneaua lui Rick, din celebrul film Casablanca, dacă nu ar fi fost în permanență învăluită în fum de țigări.  Să nu mai vorbim de saloanele americane în care văcarii timpului trăgeau să bea whisky și să fumeze trabuce ori de celebrele cafenele cubaneze.

Nu comentez nici părțile bune și nici pe cele rele din această lege. În schimb, am o nelămurire. Legiuitorul interzice fumatul în locurile de joacă pentru copii, indiferent dacă acestea sunt în aer liber sau în spațiu închis. Cum, la Reșița astfel de locuri de joacă sunt amenajate doar în parcuri, mă întreb dacă poliția locală, jandarmii, pompierii și polițiștii îi vor amenda și pe cei care vor trece cu țigara aprinsă prin astfel de locuri? Nu de alta, dar presimt că toți cei enumerați se vor napusti ca ulii asupra bietului om ca să-i scoată fumurile din cap.