Articol

Am răspuns, ieri, la întrebările dintr-un sondaj de opinie, făcut prin telefon. Nu mai ştiu ce firmă de sondare era, că n-am reţinut, dar vocea tânără şi sigură, precum şi întrebările tehnice mi-au dat încredere că e pe bune. Aşa că mi-am luat câteva minute să răspund. Unul din motive pentru care am răspuns este şi acela că ştiu cât se chinuie tinerii aceştia care se bagă la sondaje să-şi adune numărul de clienţi sondaţi, să ia şi ei un bănuţ.

Un alt element important care m-a făcut să răspund a fost faptul că sondajul era despre Caraş-Severin şi Reşiţa. Adică, vocea tânără a început sondajul întrebându-mă care sunt principalele probeleme pe care le are Reşiţa: lipsa locurilor de muncă, salariile mici, drumurile, reţeaua de apă, reţeau de canalizare, corupţia, transportul, spitalele, şcolile etc. Au fost mai multe, au fost vreo zece variante. Am răspuns conform primului impuls şi m-am surprins şi pe mine când am trecut peste problema cu locurile de muncă, această problemă fiind un laitmotiv care se tot repetă de vreo 20 de ani încoace, de când marile uzine reşiţene s-au transformat în uzine mici, hai să zicem, mijlocii. Numai că, interesant lucru, de vreo câţiva ani, din experienţă proprie, am constatat că principala problemă a angajatorilor a devenit lipsa forţei de muncă! Greu de crezut, dar, aşa este! Practic, în acest moment, Reşiţa are mai multe locuri de muncă decât poate acoperi. Logic, cauza lipsei oamenilor care doresc să se angajeze este: salariile mici. Adică, salariile mici comparativ cu nevoile, speranţele şi, mai ales, salariile mici faţă de ceea ce oferă Occidentul. Aşa că, atraşi de salariile occidentale, reşiţenii şi cărăşenii şi-au făcut bagajele şi s-au dus să muncească „dincolo”. Sau „afară”. Aceşti doi termeni, „dincolo” şi „afară”, s-au înfipt în limbajul românilor de pe vremea în care România era un lagăr din care nu se putea ieşi decât cu jurăminte de credinţă faţă de ţară şi partid şi cu referinţa de apreciere de la secretarul de partid sau de la informatorul de la locul de muncă. E drept, locuri de muncă erau! Şi informatori erau! Acum, libertatea de circulaţie a eliminat aceste probleme şi a creat altele, cum ar fi exodul românilor în străinătate.

Şi, cum să nu plece românii?! Aflu de la un reşiţean că fiul său a aplicat, la începutul verii, pentru un program care oferă studenţilor posibilitatea să lucreze în America, pe perioada vacanţei. Trebuie să ai note bune şi să ştii bine limba engleză. E un program plătit, dar, studenţilor li se oferă locuri de muncă şi îşi recuperează banii. Plata e undeva la 1000 de dolari, deci, nu-şi poate permite oricine. Dar, studentul a lucrat în câteva restaurante, cu ore suplimentare, şi a câştigat chiar şi 6000 de dolari pe lună! Sumă care pentru un român pare astronomică.

Aşa că, la întrebarea pusă de sondor am pus în ordine ca principalele probleme ale reşiţenilor: salariile mici, drumurile proaste şi corupţia. Şi cred că sunt şi problemele majore ale tuturor românilor. Iar corupţia s-ar putea să fie principala cauză a primelor două probleme.