Datele Institutului Naţional de Statistică referitoare la repartizarea forţei de muncă pe regiuni istorice reprezintă un barometru în privinţa evoluţiei economice şi sociale la nivel naţional. Judeţele mici, ca număr de populaţie, dar care de-a lungul anilor s-au remarcat prin baronii săi, suferă din acest punct de vedere.
Când vine vorba de locuri de muncă, Caraş-Severin se situează între ultimele judeţe din ţară, cu aproximativ 53.000 de angajaţi. Mai rău decât noi stau judeţe, precum: Giurgiu (cu cele mai puţine locuri de muncă – 34.000), Mehedinţi, Tulcea, Covasna, Sălaj, Ialomiţa, Călăraşi. Noi împărţim locurile suferinţei cu Vaslui, Teleorman, Botoşani şi Vrancea, dar ne plasăm pe ultimul loc în Regiunea de Dezvoltare Vest, unde judeţul Timiş conduce detaşat, cu peste 235.000 de angajaţi, urmat de Arad – 130.000 şi Hunedoara – peste 100.000 de angajaţi.
Interesant este că, din totalul celor 53.000 de angajaţi, 25.000 lucrează în Reşiţa, municipiul reşedinţă de judeţ, ceea ce în procente înseamnă puţin peste 46%. În judeţe, precum Brăila şi Galaţi, locurile de muncă sunt concentrate aproape în totalitate în capitalele de judeţ: 91%, respectiv 82%. La fel şi în Dolj, unde Craiova deţine 81% din cele 125.000 de locuri de muncă ori Cluj, acolo unde, în capitala Ardealului lucrează 168.000 de oameni, adică, 74% din totalul forţei de muncă din judeţ.