România e sub o pudră de zăpadă ca-n poveşti, zăpada nu e mare, atât cât să se bucure copiii şi să nu se necăjească prea tare primarii. Cu o mână de clorură şoselele se înnegresc şi devin circulabile, aşa că avem di tăte, material să adunăm de-un omuleţ de zăpadă, dar şi drumuri să folosim maşinile şi să evităm trenurile care, de câţiva ani buni, au devenit spaima românilor. Spiritul Crăciunului se lasă peste sate şi oraşe, în orice cămin cultural, în şcoli, în sălile de protocol, se aud vechile colinde, feisbucu se umple, încet-încet de brazi, steluţe şi cânticele lacrimogene.
Dincolo de atmosfera înduioşătoare, în spatele lui Moş Crăciun, cu febrilitate, PSD-iştii, marii câştigători ai alegerilor parlamentare, se pregătesc să-şi pună primul-ministru. Numele şefului de partid, Liviu Dragnea, e pe buzele tuturor; va fi sau nu va fi viitorul premier al României?! Nici liberalii n-au depus armele complet, se mai alimentează şi ei cu speranţe (vagi), că cine ştie ce scamatorie va face preşedintele Santa Klaus Iohannis, pe model Băsescu, şi scoate din sac un alt premier tehnocrat. Îi mai alimentează pe liberali (mai ales) presa centrală scrisă, care demonstrează cum nu poate fi Dragnea premier.
Astfel, România se află sub adierea a două spirite majore, spiritul lui Moş Crăciun şi spiritul luptei politice fără zăbavă. Adevărul e că roşu e Moşu’, roşu e şi PSD-ul, dar Moşul vine să ne dea o dată pe an, iar PSD-ul a promis că ne va da an de an, în toate anotimpurile. În plus, PSD-ul e mult mai optimist. Faţă de mesajul general liberal, cum că trebuie să fim realişti, responsabili, cumpătaţi (asta a sunat ca dracu’ în urechile alegătorilor, cam ca mesajul de austeritate al lui Băsescu din vremurile de criză), mesajul social-democraţilor a fost că se poate! Se poate mai mult! Să îndrăznim!
Da-păi, PSD-ul e mai optimist chiar şi decât Moş Crăciun! Chiar am văzut un filmuleţ în care Moş Crăciun s-a grăbit să-i aducă un cadou unui copil care i-a murit în braţe. Trist! Apoi, un videoclip muzical, filmat în Teatrul Vechi din Oraviţa, în care o soprană (cu voce bună, de altfel) cânta un colind de jale, în numele unui copilaş: „Tata-i mort, mama-i în spital!” Ce vremuri! Clar, Moş Crăciun e deprimat. În PSD ne punem baza!