Articol

Arabia Saudită nu i-a autorizat pe anchetatorii turci să cerceteze un puţ situat în grădina consulatului saudit la Istanbul, locul unde a fost ucis jurnalistul Jamal Khashoggi, critic la adresa Riadului, informează agenţia de presă turcă Anadolu. Poliţiştii turci, care au efectuat două percheziţii în consulatul general al Arabiei Saudite după uciderea lui Khashoggi, la 2 octombrie, nu au primit permisiunea de a face căutări în grădina misiunii diplomatice şi să cerceteze un puţ care se află acolo, precizează Anadolu.

Această nouă scurgere de informaţii în presa turcă intervine în condiţiile în care autorităţile încearcă să găsească corpul lui Khashoggi.

În vîrstă de 59 de ani, Jamal Khashoggi, un editorialist care colabora cu Washington Post, a fost ucis la 2 octombrie în clădirea consulatului general al ţării sale din Istanbul de o echipă de 15 agenţi saudiţi, potrivit Turciei.

De la începutul acestui caz care a şocat comunitatea internaţională, mass-media turce au publicat cu picătura „scurgeri" de informaţii care, în opinia unor analişti, sînt savant orchestrate şi menite să menţină presiunea asupra Riadului.

După ce a negat moartea jurnalistului, guvernul saudit a avansat mai multe versiuni contradictorii, vorbind despre o ceartă care s-a încheiat prost. Riadul a susţinut apoi că jurnalistul a fost ucis în cursul unei operaţiuni neautorizate de care prinţul saudit moştenitor Mohammad bin Salman nu a fost informat.

Marile puteri ale lumii s-au inflamat pe rînd, ameninţînd, sau aplicînd sancţiuni economice Riadului. Preşedintele Iranului, Hassan Rohani, a afirmat însă că Arabia Saudită nu l-ar fi omorît pe cunoscutul jurnalist fără protecţia americanilor. Iranul şi Arabia Saudită sînt rivali regionali şi susţin tabere opuse în conflictele din Syria şi Yemen, precum şi facţiuni politice diferite în Iraq şi Liban.

Cazul Khashoggi este al treilea care a răscolit comunitatea internaţională, după uciderea jurnalistei malteze şi a colegului slovac, deşi jurnalişti au fost ucişi, parcă pe bandă rulantă, în Mexic, sau în Rusia şi nimeni nu i-a considerat “cazuri”!

În data de 16 octombrie 2017, jurnalista de investigaţie Daphne Caruana Galizia a fost ucisă în plină zi de o bombă plasată în maşina parcată în fata casei sale din Malta. Daphne a investigat şi a publicat mai multe anchete care vizau cazuri de corupţie la cele mai înalte niveluri de guvernare. De atunci, trei presupuşi criminali au fost reţinuţi, dar investigaţiile sînt întîrziate nejustificat.

Zeci de mii de slovaci au manifestat după asasinarea ziaristului de investigaţii Jan Kuciak. Kuciak a fost împuşcat mortal acasă la el, împreună cu logodnica sa, la sfîrşitul lui februarie. El era specializat în anchete de corupţie.

Uciderea ziaristului a declanşat cele mai mari proteste din Slovacia după cele din 1989, care au dus la căderea regimului comunist din fosta Cehoslovacie. Premierul Robert Fico a fost nevoit să demisioneze.

Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor (FIJ) a lansat la ONU o campanie de sensibilizare privind necesitatea înfiinţării unei Convenţii internaţionale pentru securitatea şi independenţa jurnaliştilor şi a altor profesionişti din mass-media, campanie ce are drept scop ''să pună capăt impunităţii'' în acest domeniu. Prevăzută de mult timp, campania a avut un ecou direct odată cu cazul jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, ucis pe 2 octombrie în consulatul saudit din Istanbul.

Zilnic, foarte mulţi jurnalişti sînt hărţuiţi, mutilaţi sau ucişi. De la Khashoggi la cei 82 de jurnalişti ucişi anul trecut, nu mai este posibil să se aştepte următorul asasinat fără să se facă nimic, în timp ce doar un caz de omor din zece face obiectul unei anchete, potrivit organizatorilor campaniei.

Textul Convenţiei avute în vedere cuprinde 22 de articole, inclusiv angajamente privind protejarea jurnaliştilor, respectarea libertăţii de expresie şi urmărirea în justiţie a autorilor agresiunilor împotriva unor membri ai profesiei. El prevede de asemenea înfiinţarea unui comitet din 15 persoane alese pentru a monitoriza respectarea Convenţiei.