Articol

Mii de români au protestat miercuri seară în stradă, luând act şi atitudine faţă de planul Guvernului PSD-ALDE privind grațierea și dezincriminarea unor infracțiuni, proiect care ar putea slăbi lupta anticorupție din România.   

În opinia deputatei PNL de Caraș-Severin, Valeria Schelean-Șomfelean, premierul Sorin Grindeanu dorește să implementeze măsura printr-o Ordonanță de Urgență, fără să motiveze temeinic de ce este nevoie de un astfel de act normativ, ceea ce înseamnă că aceasta și-ar produce efectele de la momentul publicării sale în Monitorul Oficial, deci înainte de a  ajunge în discuția Parlamentului.

Deputata liberală crede că pretinsul scop al Ordonanței de Urgență privind grațierea este acela de a decongestiona peniteniciarele, fiind indicată iminența unei decizii pilot a CEDO, nepronunțată la acest moment împotriva statului român, doar în cazul altor state europene, deși, în mod evident, Executivul nu are de unde să anticipeze nici pronunțarea unei asemenea soluții de către Curte, nici considerentele pentru care aceasta ar putea fi adoptată.

„Cu toate acestea, grațierea propusă de Guvern nu privește doar persoanele condamnate la pedeapsa închisorii cu executare, ci și persoanele condamnate la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei, despre care, în mod evident, nu se poate spune că generează aglomerarea penitenciarelor“ este de părere Valeria Schelean-Șomfelean.

Concomitent însă cu acest demers inițiat de Guvern, prin care se grațiază pedepsele cu închisoare de până la cinci ani, Executivul vine și cu o propunere de modificare a codurilor penale, astfel că abuzul în serviciu va fi incriminat doar dacă există un prejudiciu de peste 200.000 de lei, urmărirea penală în acest caz neputând fi demarată decât pe baza unei plângeri, deci nu și în situația autosesizării organelor judiciare. De asemenea, denunţul se poate face în cel mult şase luni de la comiterea faptelor, iar neglijenţa în serviciu a fost abrogată. 

 Valeria Schelean-Șomfelean este convinsă că: „Politicienii PSD și-au făcut un obicei, de-a lungul istoriei lor, din a încerca să treacă acte normative prin care să slăbească puterea judecătorească și lupta anticorupție, mai ales dacă ținem cont de statistica oferită de organele judiciare, potrivit căreia infracțiunea de abuz în serviciu este cercetată în aproximativ o treime din dosarele instrumentate de către DNA și care vizează inclusiv nume marcante ale partidului aflat la guvernare.

Luările de poziție ale românilor în stradă, din simț civic, ale magistraților, prin organizațiile lor profesionale, ale reprezentanților Consiliului Superior al Margistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Pachetelor, subliniază lipsa de consultare, de transparență și mai ales lipsa de oportunitate a unui astfel de demers“.