Articol

În urmă cu patru ani, când a candidat  prima dată pentru Parlamentul României, puțini îi acordau vreo șansă reală. Era o cvasinecunoscută în politică, candida pe listele PDL, un partid care venea după o guvernare mult contestată, în județ Sorin Frunzăverde își luase bagajele și ooamenii și plecase la PNL și, în plus, candida într-un colegiu electoral alături de Ion Mocioalcă, cel mai experimentat parlamentar de Caraș-Severin. Cu toate acestea, Valeria Schelean-Șomfelean a reușit, în ciuda tinereții și a contextului politic de atunci, cu USL la mare căutare.

În cei patru ani de mandat de deputat, a avut o evoluție ascendentă, constantă, reușind să devină una dintre vocile cele mai sonore ale opoziției în Parlamentul României, un lider important al liberalilor și unul dintre cei mai activi parlamentari cărășeni.

Dovadă în acest sens sunt cele 36 luări de cuvânt, 18 declarații politice, 49 de inițiative legislative, dintre care cinci au devenit legi promulgate de președintele României. A adresat 26 de întrebări și interpelări reprezentanților Executivului, majoritatea pe probleme ce țin de decizii administrative care afectează viața cetățenilor din Caraș-Severin, și a semnat 23 de moțiuni.  Aceste cifre o fac să fie cel mai activ parlamentar din județul Caraș-Severin, în condițiile în care, potrivit unui studiu elaborat de  specialiști în științe politice, Valeria Schelean-Șomfelean a avut o activitate care să depășească media activității celorlalți parlamentari din județ la fiecare dintre indicatorii de mai sus. 

Deputatul PNL a intuit proasta organizare a alegerilor prezidențiale, ceea ce explică faptul că a fost primul parlamentar din România care a adresat întrebări Guvernului Victor Ponta cu privire la numărul de secții de vot organizate în diaspora pentru scrutinul pentru alegerile prezidențiale, încă din luna septembrie a anului 2014. Scandalul din noiembrie 2014 privind cozile de la secțiile de vot din diaspora i-a dat dreptate să fie suspicioasă în legătură cu intențiile lui Victor Ponta. În același timp, ea a fost și unul dintre cei mai activi și mai vocali critici ai fostului minsitru al Justiției, prietenul lui Victor Ponta – Robert Cazanciuc.

În Parlament, Valeria Schelean-Șomfelean și-a concentrat activitatea pe două teme majore: justiția și funcționarea statului de drept și problema violenței în familie îndreptată, în special, împotriva femeilor. Totodată, a participat la dezbaterea și elaborarea unor legi dintre de mare impact pentru cetățeni, precum, de exemplu, legea insolvenței persoanelor fizice, legea dării în plată, legea privind conversia creditelor acordate în franci elvețieni.

În calitate de deputat, dar în special în calitate de vicepreședinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Valeria Schelean-Șomfelean a votat mereu DA atunci când procurorii DNA au venit cu solicitări de începere a urmăririi penale sau au cerut arestarea unor membri ai Parlamentului României, opunându-se oricăror încercări de a opri sau încetini lupta anti-corupție. Ea a inițiat, alături de alți colegi liberali, și legi care să ducă la pierderea mandatului de parlamentar în cazul în care acesta este condamnat cu suspendare.

Numele deputatului Valeria Schelean-Șomfelean este  legat de unul dintre cele mai importante legi promulgate in Parlament, si anume modificarea prevederilor legale în ceea ce privește acordarea ordinului de protecție, introducând o prevedere care permite ca ordinul de protecție să fie emis în cel mult 72 de ore pentru femeile care sunt victime ale violenței domestice. Proiectul de lege a fost elaborat în parteneriat cu societatea civilă si ONG-urile de specialitate și este considerat unul dintre cele mai de succes proiecte ale acestui Parlament care-și încheie curând mandatul.  

Fiind unul dintre cei mai tineri parlamentari români, Valeria Schelean-Șomfelean a reprezentat anual Parlamentul României și județul Caraș-Severin la Formul Tinerilor Parlamentari Europeni, reuniune internațională care se reunește la Bruxelles și dezbate în grupuri de lucru probleme de mare actualitate pentru Europa și, implicit, pentru cetățenii români. Spre exemplu, în ediția de acest an a fost dezbătută tema ieșirii Marii Britanii din UE, un subiect important în condițiile în care sute de mii de cetățeni români se află la muncă în Regatul Unit.