Articol

Peste 55 de milioane de cetăţeni ruşi au votat pentru Vladimir Putin în cadrul alegerilor prezidenţiale de duminică, 18 martie, a anunţat luni Comisia Electorală Centrală de la Moscova, după ce au fost numărate voturile a 99% dintre circumscripţiile electorale, relatează site-ul agenţiei Tass. Rusia a organizat duminică alegeri prezidenţiale, la exact patru ani de la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea. Peste 110 milioane de alegători au fost aşteptaţi la urne.

Marele absent al acestor alegeri a fost Alexei Navalnîi, liderul opoziţiei din Rusia, căruia i-a fost interzis să candideze în cadrul alegerilor prezidenţiale din cauza unei condamnări.

La startul cursei electorale au fost aliniaţi opt candidaţi: Vladimir Putin (independent), Vladimir Jirinovski (Partidul Liberal Democrat) – locul 3 în opţiunile de vot, Pavel Grudinin (Partidul Comunist) – locul 2 în opţiunile de vot, la mare distanţă de Vladimir, Grigori Iavlinski (Iabloko), Boris Titov (Partidul Creşterii), Serghei Baburin (Uniunea Naţională a Rusiei), Maxim Suraikin (Comuniştii Rusiei) şi Ksenia Sobciak (Iniţiativa civică).

Vladimir Putin îşi va continua mandatul de preşedinte la Kremlin pentru încă 6 ani, după ce a dominat scena politică din Rusia ultimilor 18 ani, iar cel mai important obiectiv al liderului de la Kremlin îl reprezintă recîştigarea influenţei internaţionale a Rusiei.

Fost ofiţer KGB şi fost director al FSB, Putin a ajuns preşedinte al Rusiei după atacurile teroriste din 1999 din Moscova. În acest fel, foşti ofiţeri ai serviciilor de securitate ruse au preluat controlul politic şi au distrus perspectivele democraţiei reprezentative.

Ales prima dată la preşedinţie cu 53 la sută din voturi în timp ce era şef de stat interimar, după demisia predecesorului său Boris Elţîn, şi graţie unui război lansat în Cecenia după atentate sîngeroase la Moscova, Putin a fost reales triumfal în 2004 cu peste 71 la sută din voturi.

Creşterea rapidă a nivelului de viaţă, permisă în special de creşterea cursului mondial al petrolului şi de o politică percepută ca restabilind locul ţării pe scena mondială, a alimentat această popularitate, potrivit sociologilor. Veniturile ruşilor s-au dublat în primii zece ani sub conducerea lui Putin, salariile crescînd cu 10% anual, dar acum stagnează aproape de nivelurile din 2010, potrivit Bloomberg.

Vladimir Putin a rămas cel mai puternic om din ţară după ce l-a propulsat, în 2008, la preşedinţie pe Dmitri Medvedev, unul dintre subordonaţii săi, constituţia nepermiţîndu-i să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv.

În toţi aceşti ani, obiectivul lui Putin a fost restaurarea influenţei Rusiei în lume, el catalogînd colapsul Uniunii Sovietice drept ”cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului al XX-lea”.

Intervenţia militară din Georgia din 2008 a fost primul pas agresiv făcut de Rusia lui Putin pe plan extern. Cu toate că a invadat Georgia, mesajul era adresat NATO şi SUA. Semnificaţiile acţiunii Rusiei din Georgia sînt importante deoarece scot în evidenţă anumite caracteristici perene ale politicii externe a Rusiei. Prin intervenţia în Georgia, Moscova a vrut să arate că o nouă Rusie, dezvoltată pe fundaţia intereselor sale naţionale, a dobîndit un rol cu drepturi depline în afacerile globale. Kremlinul dorea să marcheze faptul că Rusia a redevenit un stat puternic pe arena internaţională, stat care trebuie să fie luat în considerare şi care îşi poate apăra interesele. Astfel, Rusia a încercat să-şi consolideze poziţia internaţională. Totodată, monopolul Occidentului, extinderea NATO spre est şi perspectiva aderării pentru Ukraina şi Georgia, oferită în urma summitului NATO de la Bucureşti din 2008, au făcut ca Moscova să reacţioneze şi să traseze o linie peste care Occidentul nu avea voie să treacă.

În anul 2014 Rusia a anexat Peninsula Crimeea, ca urmare a unui referendum, o manevră criticată dur de Occident, iar ulterior a oferit sprijin insurgenţilor proruşi din estul Ukrainei în conflictul lor cu Guvernul de la Kiev. Potrivit datelor furnizate de ONU, peste 10.000 de persoane au murit în urma conflictului din Ukraina. Incursiunea Rusiei din Ukraina a atras mai multe sancţiuni economice aplicate de către SUA şi Uniunea Europeană. Operaţiunea din Ukraina i-a sporit prestigiul lui Putin în Rusia, dar a declanşat cea mai gravă criză de la sfîrşitul Războiului Rece între Rusia şi Occident.

În 2015, Moscova a surprins cancelariile occidentale intevenind militar în Syria în susţinerea regimului Bashar al-Assad, mişcare ce a schimbat cursul conflictului syrian şi care i-a permis lui Bashar al-Assad să rămînă la putere.

Preşedinţii din Serbia, China, Cuba şi Venezuela l-au felicitat, luni, pe Vladimir Putin pentru victoria înregistrată în cadrul alegerilor prezidenţiale. Ministrul german de Externe a precizat, pe de altă parte, că Uniunea Europeană trebuie să continue dialogul cu Rusia, în pofida numeroaselor probleme.

”Rezultatul alegerilor din Rusia a fost la fel de nesurprinzător precum circumstanţele în care s-a desfăşurat scrutinul. Din cîte am văzut, nu putem spune că a fost o competiţie politică corectă. Rusia va rămîne un partener dificil. Cu toate acestea, vom avea nevoie de Rusia pentru a soluţiona marile conflicte internaţionale, aşa că vrem să păstrăm dialogul”, a declarat Maas.

Vladimir Putin a fost reales, duminică, în funcţia de preşedinte al Rusiei, după ce a obţinut 76% din voturile ruşilor, potrivit rezultatelor parţiale.