Articol

Ziua Armatei Române a fost sărbătorită, astăzi, la Reşiţa, printr-un ceremonial organizat la Monumentului Eroilor şi la Centrul Militar Judeţean Caraş-Severin. A fost evocat momentul cu valoare de simbol din istoria României, ziua de 25 octombrie 1944, când ostaşii Armatei Române eliberau localităţile Carei şi Satu Mare şi, aşa cum este consemnat în formula consacrată, „au eliberat ultima brazdă de pământ românesc de sub cizma cotropitorilor fascişti”.

Ziua Armatei Române – obiectiv

Ziua Armatei Române a fost sărbătorită, la Reşiţa, printr-un ceremonial de depunere de coroane la Monumentul Eroilor din Parcul Tricolorului, din cartierul reşiţean Govândari, cu un stand de prezentare a importanţei zilei armatei, de prezentare a importanţei profesiei militare, precum şi cu un simpozion organizat la Centrul Militar Judeţean Caraş-Severin, în care ofiţeri superiori din armata română, activi, în retragere sau în rezervă, au vorbit despre faptele de arme, de eroismul şi sacrificiile Armatei Române în apărarea patriei, armata fiind, alături de biserică, unul din pilonii de bază ai societăţii, un factor de încredere şi stabilitate. La Monumentul Eroilor au depus coroane de flori reprezentanţii tuturor rezerviştilor militari din Caraş-Severin, respectiv: Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere provenite din Ministerul Apărării Naţionale „Alexndru Ioan Cuza”, Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere provenite de la Ministerul Administraţiei şi de Interne, „Alexandru Ioan Cuza”, precum şi de la Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate Filiala Caraş-Severin.

După evenimentul sărbătoresc din Parcul Tricolorului, cadrele militare au participat la un simpozion, organizat la Centrul Militar Judeţean Caraş-Severin, şi la o masă festivă cu tradiţionala fasole militară.

Ziua Armatei Române – subiectiv

Un grup de aproximativ zece rezervişti din Armata Română s-a adunat, stingher, astăzi, la baza Monumentului Eroilor din cartierul reşiţean Govândari, pentru a depune coroane de flori în memoria eroilor căzuţi pentru apărarea patriei. Vârstnicii militari singuratici glumeau despre starea armatei şi starea naţiunii, atingând tangenţial şi problemele politice arzătoare ale momentului. Fără fanfară, fără armată, fără oficialităţi care să ţină discursuri, rezerviştii s-au adunat ca nişte liceeni la întâlnirea de 50 de ani, pentru poza de grup şi pentru depunerea coroanelor. De unde fanfară, de unde plutoane de militari, când la Centrul Militar din Reşiţa sunt 17 militari, cu totul! La aproximativ 100 de metri distanţă, aproape de supermarketul din zonă, trei ofiţeri activi de la Centrul Militar din Reşiţa împărţeau pliante, rarilor trecători duminicali, ca şi când nu aveau nicio treabă cu evenimentul desfăşurat la Monumentul Eroilor. Fiecare cu treaba lui! Atmosfera s-a mai însufleţit, însă foarte local, când lt. col. Dorel Râşcu, şeful Biroului Informare-Recrutare de la Centrul Militar Judeţean Caraş-Severin, generalul de brigadă (rez.) Vasile Cocoşilă, preşedintele asociaţiei rezerviştilor din Caraş-Severin, şi generalul  de brigadă (rez.) Adrian Marinescu, au dat declaraţii oficiale presei, şi ea rarefiată, reprezentată numai de o televiziune locală şi de un ziar local online. S-a însufleţit puţin atmosfera, fiindcă ofiţerii au vorbit, la microfon, cu solemnitate despre dramaticele, tragicele şi glorioasele fapte de arme ale ostaşilor români, de la Rovine, în câmpii, de la Războiul de Independenţă, de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, Oarba de Mureş, până la Carei şi Satu Mare.

După festivităţile liniştite şi stinghere de la Monumentul Eroilor, rezerviştii şi militarii, cu cei trei ziarişti (un cameraman şi doi redactori) s-au deplasat la Centrul Militar Judeţean Caraş-Severin, unde a fost citit mesajul ministrului apărării, cu prilejul Zilei Armatei; fapte de arme, eroism, biserică, armată, respect pentru militari, teatrele de operaţiuni, NATO, reconfigurarea armatei, mulţumiri, la mulţi ani!

După simpozionul, dominat mai mult de nostalgii şi regrete, decât de mândrie şi speranţă, militarii şi ziariştii s-au retras într-un cort militar amenajat în curtea unităţii pentru a se deda la o fasole militară cu cârnaţi. Încurajator scenariu! Proastă fasole! Deci, n-ar fi drept pentru istorie dacă am spune că a fost o fasole „bună ca în armată”! Se ştie că bărbaţii care au făcut armata, păstrează în suflet, până la moarte, gustul miraculos al fasolei militare de cazan. N-a fost aşa, şi nu e vina bucătarului. Adică, într-o mare măsură putem să-l exonerăm pe bucătarul centrului militar de a fi făcut o fasole fără gust, cu un vag parfum de usturoi oxidat, aşa cum e usturoiul de supermarket pe care îl laşi două zile pe masă; are miros şi gust de cocleală de arsenic. Pe de altă parte, şunculiţa a avut cunoscutul gust de plastic uşor afumat, iar cârnaţii au fost ca polistirenul prăjit în untură cu usturoi coclit. Deci, asta e marfa de care dispune la ora actuală, atât simplul cetăţean, cât şi soldatul şi generalul de armată. Să nu ne ascundem după deget şi să spunem lucrurilor pe nume: mâncăm mâncare proastă în stil european! În schimb, salata de castraveţi muraţi a avut ceva gust şi asta datorită oţetului de calitate. Da, mai recunoaştem (tot pentru adevărul istoric), că ţuica a fost bună-bună, deşi, cu siguranţă, n-a fost fabricată conform normelor europene. De fapt, tocmai de-aia!

Ne pare rău că aceasta a fost percepţia (subiectivă) a manifestărilor dedicate Zilei Armatei la Reşiţa. Mai ales că oamenii, adică militarii, că şi ei sunt oameni, au fost extrem de primitori, de amabili şi de prietenoşi, dându-şi silinţa să facă tot posibilul pentru o întâlnire solemnă, festivă şi agreabilă. Dar, în condiţiile date, nici Mihai Viteazu, în parteneriat cu Avram Iancu în persoană, nu credem puteau face mai mult! Poate, cel mult, făceau rost de o fanfară! Dar, oficialităţi, armată şi cârnaţi ca pe vremuri, de unde?!