Articol

Cam așa sună reproșul pe care îl adresează conducerea Universității „Eftimie Murgu“ fostului rector Ion Vela, pensionat de vreo cinci ani. Omul nu are ce face, sau mai bine zis, are, dar îl interesează și soarta universității pe care a păstorit-o ani la rândul, și trage o fugă la ministerul Educației, împreună cu doi profesori actuali, doar-doar va convinge ministrul să facă ceva pentru UEMR. În sinea lui, Vela a crezut că va face un lucru bun. Că va reuși să păstreze universitatea la Reșița. Aiurea. În locul semnelor de recunoștință, fostul rector este pus la colț. Să-și vadă lungul nasului și să nu-și mai dea cu părerea.

 În urmă cu două-trei săptămâni, atunci când se anunța fuziunea - măreața realizare a utimilor ani, rectorul Doina Frunzăverde se lamenta că nimeni din comunitatea locală nu-i fusese aproape în momentele de restriște ale universității. Iată că acum apare Ion Vela și spiritele se încing. Vela să-și vadă de pensionarii lui, de balurile și excursiile pe care le organizează și să lase universitatea în pace. Pentru ce să o lase în pace? Pentru că opinia sa este personală și, atenție „Nu are voie să aducă atingere imaginii celor două universităţi prietene (sic!) şi să nesocotească în modul cel mai brutal voinţa democratic exprimată a comunităţii academice reşiţene”. Așa sună ultimul comunicat, nesemnat,  venit de la universitate. Adânc spus, exact ca în vremurile de tristă amintire când ridicam glasul cu mânie proletară împotriva dușmanilor poporului. Comunicatul este nesemnat, ceea ce denotă curajul afirmațiilor rostite cu atâta patos.

Nu aș vrea să se creadă că îi iau apărare lui Ion Vela, dar până la urma-urmei Vela nu a fost un fitecine în universitate ca să i se spună de la obraz că ar face bine să se plimbe în parc sau pe malul pe malul Bârzavei. Le place sau nu unora, pe vremea când acesta a fost rector, în universitate erau 5.000 de studenți, și nu două mii, ca acum. De bine de rău, pe vremea lui Vela studenții mai și înăvățau, iar profesorii nu erau cumpăraţi cu un parfum ieftin și nici examenele  nu se negociau în camera de hotel ori la telefon. Și ceea ce este cel mai important, Ion Vela a menținut autonomia universității și nicidecum nu a oferit-o, pe tavă, cu patrimoniu cu tot, altora.