Articol

În ziua de 16 februari, ora 16, la sediul Primăriei din Prigor va avea loc o dezbatere publică a studiilor de impact privind amenajarea celor doua minihidrocentrale (MCH) pe râul Nera în zona localităţii Prigor. Studiile au fost întocmite de firma „Unitatea de Suport pentru Integrare“ SRL din Cluj Napoca. Consecventă principiilor sale, GEC Nera Oravița consideră că problema principală a acestor studii este că autoritățile trec sub tăcere nerespectarea legislaţiei interne şi internaţionale, prin actuala propunere de amplasament pentru cele două minihidrocentrale

Contestatarii pleacă de la ideea că în cele două studii nu se spune că MHC-urile de la Prigor se gasesc la o distanta de sub 15  km, în amonte de rezervaţia naturală - sit Natura 2000 „Râul Nera între Bozovici și Moceriș” și că amplasamentul propus este în contradicție cu Avizul de Mediu al Ministerului Mediului şi Pădurilor dat pe Strategia de Dezvoltarea Enegetică a României, în care se precizează că asemenea lucrări nu se pot face atunci când în aval există o arie naturală protejată la o distanţă mai mică de 20 km.

„Râul Nera este o apă de frontieră între România şi Serbia, iar pe zona de frontieră, pe malul drept al râului, Serbia a infiinţat două arii naturale protejate. Este vorba de rezervaţia Karaš – Nera între Kusić şi Vračev Gaj şi zona umeda sit Ramsar – Labudovo Okno în partea de deltă a Nerei de pe teritoriul Serbiei. În acest caz, la faza de elaborare a studiului de impact emitentul studiului era obligat să supună acest studiu unei evaluării din partea secretariatului Convenţiei Internaţionale de la ESPOO şi sa notifice autorităţile din Serbia şi oficiul din Geneva a  Convenţiei de la Ramsar. În cadrul studiului de impact emitentul trebuia să prezinte rezultatul acestor demensuri, or în studiu nu se face referinţă la aceste aspecte.

În conformitate cu Convenţia de la Aarhus, o dezbatere publică a studiului de impact este obligatoriu a fi făcută şi în Serbia. Pe pagina web a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului nu este declarată o asemenea intenţie.

Pe pagina web a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului nu există un raport la studiu de impact, raport care trebuia sa fie elaborat de ANPM  şi în care să prezinte în principal aspectele de legalitate omise de studiul întocmit de Unitatea de Suport pentru Integrare SRL“, susțin cei de la GEC Nera.

Aceștia mai spun că nu ne putem permite un comportament de ţară cu statut de bantustan și cere ministrului Mediului, Cristina Pașca-Palmer, să se respecte legea.