Articol

La Palatul Cultural din Reşiţa, a fost lansată, în această seară, cartea „Translaţia bisericii ortodoxe «Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril» din Reşiţa Română”, de Doina Frigură-Iliasă, Ion Frigură-Iliasă şi Flaviu Mihai Frigură-Iliasă, adică, un volum scris de familia Frigură-Iliasă, mamă, tată şi fiu. Volumul a apărut la Editura Graph, în 2016, sub auspicile Asociaţiei Culturale Reşiţa Română.

Evenimentul a fost deschis de către preşedintele Asociaţiei Cultural Reşiţa Română, Nicolae Plujar, care a prezentat un scurt istoric al asociaţiei, precum şi cele mai importante realizări, spectacole, festivaluri, adoptarea corului „Menestrelul”, înfinţarea Ansamblului folcoric „Reşiţa Română”. Nicolae Plujar a mulţumit PSS Lucian Episcopul Caransebeşului pentru sprijinul acordat în publicarea volumului realizat de familia Frigură-Iliasă.

Despre volum a vorbit, mai întâi, Doina Frigură-Iliasă, care a scris prima parte a volumului, intitulată „De ce Reşiţa Română şi nu Reşiţa”, în care este cuprinsă o istorie a localităţii, a cărei vatră seculară a fost satul Reşiţa Română.

Unicat în Banat, chiar şi în ţară

Autorul celei de-a doua părţi, „Translaţia biserici ortodoxe «Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril» din Reşiţa Română”, Ion Frigură-Iliasă a vorbit, pe larg, despre aspectele tehnice ale translatării, specificând că translatarea a salvat biserica, spre deosebire de multe alte biserici pe care le-au dărâmat comuniştii. Soluţia translatării a fost aleasă la presiunea clericilor şi a credincioşilor, a spus Ion Frigură-Iliasă. Prezentarea mutării biserici a fost însoţită de imagini de arhivă, cu mai multe din etapele lucrării, realizate, în principal, de IJCM şi ICMM Reşiţa, dar şi cu participarea altor intreprinderi din municipiu.

„Translaţia bisericii a reprezentat, în Banat şi în ţară, din două puncte de vedere, un unicat. Unicat, pentru că este singurul obiectiv translatat în Banat şi pentru că translaţia s-a realizat pe o pantă de 2 la sută. Aceasta deoarece cota terenului de pe amplasamentul actual era mai înaltă decât cota terenului, zero, unde se găsea biserica”, a spus Ion Frigură-Iliasă.

În ţară, au fost translatate 13 biserici. Biserica din Reşiţa a fost mutată în zilele de 11 şi 12 octombrie 1985. Pentru translatare, biserica a fost consolidată şi sub clădire a fost realizată o platformă de beton, iar translatarea s-a făcut pe boghiuri care s-au deplasat pe şine de cale ferată. Biserica a fost translatată pe o distanţă de 55 de metri. Proiectul de translatare a fost realizat de ing. Eugeniu Iordăchescu, de la Institutul de Proiectări Bucureşti.

La  eveniment au participat Protopopul Reşiţei, preotul Gheorghe Şuveţi, reprezentantul Episcopiei Caransebeşului, consilierul cultural Daniel Alic, mai mulţi preoţi din Reşiţa, precum şi un numeros public. La final, corala „Menestrelul” a Asociaţiei Culturale Reşiţa Română, instructor - Adriana Ponoran, a oferit publicului un buchet de cântece.

(Foto sus: banatuldemunte.ro - translatarea bisericii din Reşiţa)