Menu

Articol

Scandalul falşilor revoluţionari face victime şi la Reşiţa, unde 228 de persoane au prejudiciat bugetul cu peste 10 milioane de lei

În cauza cunoscută generic sub denumirea „Certificate de revoluţionar false”, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus prin ordonanţă extinderea acţiunii penale faţă de inculpaţii Adrian Sanda, Denisa-Corina Tănase şi Cristina-Valentina Cechi, întrucât s-au constatat noi fapte penale în sarcina acestora, respectiv comiterea a cinci infracţiuni de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi a trei infracţiuni de abuz în serviciu.

Într-un comunicat de presă al Parchetului de pe Înalta Curte de Justiție și Casație se arată, între altele, că „Din probele administrate până în prezent a reieşit că, în calitate de membri ai Comisiei pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 341/2004, constituită la nivelul Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, respectiv acelea de a verifica, admite sau respinge solicitările privind includerea şi a altor localităţi în categoria celor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului, au emis mai multe procese verbale, respectiv decizii, cu încălcarea prevederilor legale cu privire la condiţiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a primi titlul de «Luptător cu rol determinant». În consecinţă, prin includerea a cinci oraşe în categoria localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute până la fuga dictatorului, un număr mare de persoane au primit fără drept, începând cu data de 1 ianuarie 2015, o indemnizaţie lunară de 2020 lei, producând următoarele prejudicii bugetului de stat“.

Este vorba de Constanța, unde 157 de persoane au primit fără drept respectivul titlu, iar prejudiciul estimat se ridică la valoare totală de 6.977.080 lei, Craiova - 125 de persoane, prejudiciul estimat în valoare totală de 5.555.000 lei, Reşiţa - 228 de persoane și cu un  prejudiciu estimat în valoare totală de 10.132.320 lei, Arad - 68 de persoane care au încasat în totală de 3.019.200 lei și Braşov - 330 de persoane, iar prejudiciul se ridică la aproximativ 14.665.200 lei.

„Totodată, cercetările au relevat că săvârşirea celor trei infracţiuni de abuz în serviciu a constat în includerea în categoria localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute până la fuga dictatorului şi a oraşelor Piatra Neamţ, Hunedoara şi Suceava, cauzându-se prin aceasta o vătămare a drepturilor şi intereselor legitime ale României, respectiv afectarea negativă a bugetului de stat prin crearea condiţiilor necesare în vederea acordării indemnizaţiilor unor persoane care nu au avut rol determinant la victoria Revoluţiei din 1989. Stabilirea, în mod incorect, a modalităţilor de exercitare a recunoştinţei pe care statul român o datorează faţă de persoanele care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluţiei din 1989, nerespectarea criteriilor clare de evidenţiere şi determinare a persoanelor care au avut un rol determinant la victoria Revoluţiei din 1989, reprezintă aspecte care au încurajat abuzurile şi încălcarea prevederilor legale şi au  impact social negativ care aduce atingere autorităţii statului.

Astfel, din probatoriul administrat a rezultat că, deşi nu îndeplineau condiţiile cerute de lege, au fost incluse în categoria celor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, până la fuga dictatorului, în total 13 localități: Constanţa, Craiova, Reşiţa, Arad, Braşov, Piatra Neamţ, Hunedoara, Suceava, Deva, Buzău, Băile Herculane, Târgoviște şi Brăila“, se mai arată în comunicatul de presă.

Cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor cauzei şi stabilirii răspunderii penale, cu precizarea că, punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

 

Powered by Jasper Roberts - Blog