Articol

Ştirea despre depozitul de cărbune mărunt, (re)descoperit în anul 2014, în valea pârâului Anina, a făcut înconjurul presei, probabil, şi ca urmare a renumelui acestui oraş minier, renume legat de cărbunele de calitate superioară, de anumite performanţe care au făcut Mina Anina cunoscută, ca de exemplu, faptul că a fost una din cele mai adânci mine din Europa, dar şi, din păcate, ca urmare a unor evenimente tragice petrecute în mină, evenimente soldate cu morţi şi răniţi. De altfel, ultima tragedie, explozia din subteran, din 14 ianuarie, 2006, soldată cu 7 morţi, a şi determinat autorităţile să închidă mina.

Revenind la depozitul de cărbune, aflat la suprafaţă, pe valea pârâului Anina (mai în aval se numeşte Gârlişte), estimat la 110.000 de tone, remintim că am mai scris despre avatarurile obţinerii de avize pentru exploatare. Până la urmă, Primăria Anina, printr-o societate de antrepriză a Consiliului Local, a obţinut avizele de exploatare şi a lansat oferta către posibili cumpărători.

Afacerea cu bosniacii a căzut

O firmă din Bosnia-Herţegovina a intenţionat să cumpere cărbunele, dar, recent, negocierile au eşuat. Aceasta nu din cauza preţului, ci din cauză că puterea calorică a cărbunelui de la Anina este... prea mare pentru centru centrala bosniacă.

„Calitatea cărbunelui este foarte bună, de 3.600 de kilocalorii pe kilogram, dar termocentrala lor are nevoie de 2.200-2.600 de kilocalorii pe kilogram, maxim. Este nivelul maxim de putere calorică al cărbunelui pe care ar putea ei să-l ardă în termocentrală. Au încercat să reducă puterea calorică prin amestecarea cărbunelui de la Anina cu unul de mai slabă calitate, dar amestecul acesta nu a reuşit. Aşa că au renunţat”, ne-a declarat primarul Aninai, Gheorghe Românu.

Intenţii şi aşteptare

Conform lui Gheorghe Românu, există o cerere pentru cărbunele Aninei de la Complexul Energetic Hunedoara (CEH), însă, deocamdată complexul se află în procedură de insolvenţă, iar viitorul societăţii este incert. Ar mai fi un întreprinzător privat care şi-a exprimat intenţia de a cumpăra cărbunele. Intenţii, propuneri, aşteptare.

Cine are noroc, are! Doar dacă...

Pentru oraşul Anina vânzarea cărbunelui ar reprezenta o importantă resursă financiară, chiar dacă numai o parte din profit ar reveni oraşului, fiindcă, în anii ’90, terenul a fost cumpărat de un investitor sârb. Acesta a cumpărat o fabrică de cherestea şi terenul aferent, tocmai unde se află cărbunele. A renunţat la exploatarea cherestelei, dar a rămas cu terenul! Cum ar veni, sârb să fii, noroc să ai! Sârbul a fost de acord să se asocieze cu Consiliul Local pentru exploatarea cărbunelui, administraţia Aninei urmând să beneficieze de 25 la sută din profit. Chiar şi aşa, câştigul estimat al Consiliul Local Anina ar fi de aproximativ un milion de euro. Calculaţi dumneavoastră câştigul sârbului, prin regula de trei simplă.

Cu condiţia să se găsească un cumpărător şi să înceapă exploatarea.