Articol

Comuna Grădinari din Caraş-Severin are aproape 2000 de locuitori şi este situată la intersecţia a două drumuri importante, care o leagă de Reşiţa, de Oraviţa şi Timişoara. Comuna s-a numit Cacova, dar, în 1965, comuniştii i-au schimbat numele în Grădinari, considerând, probabil, că numele de Cacova ar putea fi de batjocură, având rezonanţe oarecum postdigestive. În ciuda acestui lucru cacovenii sunt mândri de numele istoric al localităţii, păstrându-l în denumirea Casei Culturale, al unor asociaţii şi al unei reviste literare locale.

Am poposit la Grădinari acum două zile, spre seară, în drum spre Moldova Nouă, unde aveam nişte treburi. Era foarte cald şi am oprit să mâncăm o îngheţată de la chioşcul (cu terasă), unde, pe vremuri, se spunea că se face cea mai bună îngheţată din lume. De atunci îngheţatele s-au mai diversificat, găseşti cele mai bune îngheţate din lume în tot locul, dar, chioşcul cu pricina continuă să atragă clienţii cunoscători, care, mai ales în zilele călduroase de vară, se opresc să lingă o îngheţată răcoroasă. Aşa şi noi, am oprit printre mulţimea de maşini parcate şi am lins o îngheţată cu vanilie la coşuleţ crocant. Am intrat în vorbă cu localnicii şi am aflat de necazul cu noua piaţă agroalimentară construită recent pe un proiect european, dar închisă fiindcă administraţia locală n-a avut bani să-şi plătească infima parte de cofinanţare (de 2% din valoarea proiectului). Despre piaţă am scris ieri.

Dar, vizitând piaţa nouă, închisă şi părăsită, ne-am întâlnit cu oameni. Lângă piaţă, o femeie scotea apă dintr-o fântână, deşi în apropiere, la câţiva paşi era o cişmea (pompă de apă, cum zic localnicii). De ce luaţi apă din fântână? „Păi, apa din fântână e bună, apa de la pompă îi galbină şi nu-i bună de băut”, ne-a explicat femeia. Auzindu-ne tăifăsuind la fântână, un cetăţean cu părul alb s-a apropiat şi s-a recomandat: Heler, colonelul Constantin Heler (Heller?), poate mă ştiţi. I-am răspuns că da, parcă îl ştim, iar colonelul pensionar a apăsat maneta de la cişmea ca să vedem cum curge firul anemic şi galben-ruginiu de apă, apoi ne-a explicat care este situaţia cu apa. Înainte de aceasta ne-a mai spus că e de origine din Obreja, dracu’ l-o pus să-şi ia casă la Grădinari, pentru că e cea mai prăpădită comună din tot Banatul! Stă numai vara la casa de la ţară, iarna stă la Reşiţa. Apoi, ne-a zis despre apa din reţeaua de distribuţie comunală: „Vedeţi ce galbenă este? Din cauză că se infiltrează dejecţiile de la ferme în puţurile de unde se trage apa. Aşa e peste tot în comună.Vedeţi, doamna care a luat apă din fântână mi-a zis, domnu’ Heler, nici mâncare să nu faci cu apa de la pompă! Eu am fântână în curte, dar, mă duc la Oraviţa şi iau apă de la izvor. Mă duc cu bidoanele, mai mult pentru făcut mâncare, că pentru băut iau apă plată şi minerală. Şi dacă îmi trebuie apă bună, mă duc şi iau apă plată de la Calina. Din aia poţi să bei cât vrei!” Colonelul Heler a mai fost de părere că e inadmisibil să fii primar atâtea mandate şi să nu faci nimic pentru comună, cu referire la fostul primar Ion Moşoarcă.

De noi s-a apropiat un cetăţean de peste drum, Florin Vicea. Avea de făcut o completare: „Problema mai gravă e că dumneavoastră, de exemplu, veniţi aici, nu cunoaşteţi şi vă puneţi şi beţi apă de aici. Că nu scrie niciunde că nu e bună de băut. Eu am mai stat la stradă şi am atras atenţia, măi, oameni buni, nu beţi că vă otrăviţi! Dar, nu stau tot timpul la stradă!” Domnul Vicea mai are o nemulţumire. Pământurile, aproape toate, sunt cumpărate sau arendate de două firme străine, care nu ţin cont de nimic şi cultivă cereale peste tot, pe unde apucă. Au cultivat şi pe pământul lui şi se află în litigiu de câţiva ani cu una din firme.

Ne-am continuat investigaţia la birtul satului din intersecţie. Acolo, la o bere, l-am găsit pe Ion Scobercea, inspector de finanţe la Finanţele Publice Caraş-Severin până în 2010. Acum, Ion Scobercea este gospodar la casa lui, situată înspre dealul Cacova. Creşte şi animale. Însă, înainte de a sta de vorbă cu Ion Scobercea, am asistat la o scenă rurală incredibilă! Un cetăţean masiv şi turmentat s-a dus la masa unde erau aşezaţi alţi trei clienţi. Acolo i-a tras trei palme peste faţă unui bărbat ceva mai bronzat. Din seria de lovituri, celui care a încasat i-a zburat şi sticla de bere de pe masă şi s-a făcut ţăndări. Exprimarea, e drept că populară, dar  mai sugestivă, pentru ca cititorii să înţeleagă ce s-a întâmplat, este că i-a f..tut trei palme peste ochi acelui bărbat. Pentru că au fost trei lovituri grele, cu podul palmei, încât bronzatului i s-a dat capul pe spate la fiecare lovitură, dreapta-stânga-dreapta. Dar n-a ripostat de loc, ci numai s-a întrebat că de ce dai, mă?! Au alergat angajaţii localului şi i-au despărţit. Pe urmă, cel masiv a explicat că era supărat fiindcă bronzatul a plecat de la masa lui şi s-a aşezat la masa vecinilor. Aşa că, după ce i-a administrat trei palme, l-a chemat din nou la masa lui, să mai bea o bere. Dar, bronzatul nu mai avea chef de bere, şi-a luat plasa cu ceva cumpărături şi a plecat acasă.

După această întâmplare am stat de vorbă cu Ion Scobercea, care îşi savura şi el berea pe terasă. De la fostul finanţist am aflat că cei doi, colonelul şi vecinul său, care ne-au spus despre situaţia apei potabile în comună nu erau bine informaţi. E şi mai rău! Numai acolo, la cişmeaua aceia de lângă puţurile de alimentare curge apa. Sigur, e apă împuţită, nu-i bună de băut. Dar, în restul comunei apa nu curge de loc! „Veniţi la mine să vedeţi! Nu curge de loc, cum nu curge în toată cumuna. Şi mi-am tras apa în curte, pe cheltuiala mea, aşa cum au făcut şi alţii. E o bătaie de joc!”, a spus Ion Scobercea şi a mai precizat că, totuşi, se întâmplă să curgă apă la cişmele, atunci când plouă!

Era vineri seara, viceprimarul ne-a anunţat că pleacă din localitate, noi aveam drum la Moldova Nouă, aşa că am stopat investigaţia după numai o bere. Mai ales că justiţiarul masiv, care l-a pălmuit pe amicul său, ne supraveghea parcă cu prea mult interes de la masa vecină.

Am mai aflat că proiectul european prin care s-a realizat alimentarea cu apă la Cacova a costat aproximativ 214.000 de lei. Au fost forate puţuri de alimentare, au fost făcute bazine, o staţie de filtrare şi reţeaua de distribuţie. Canalizare nu s-a făcut! Lucrarea a fost dată în folosinţă în anul 2004. Dar, în Cacova locuitorii NU au apă potabilă la cişmele. Apa e infestată şi nici aceea nu curge decât atunci când plouă! Bătaie de joc! Bani aruncaţi! Viaţa la ţară...