Articol

Prezență inedită, joi după-amiază, la Reșița, a lui Mircea Diaconu, dar nu în calitate de actor, ci de europarlamentar. Vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație – CULT, din cadrul Parlamentului European, a băut astăzi o cafea (de fapt, a preferat o înghețată recomandată de primarul municipiului, Ioan Popa) împreună cu câțiva susținători ai ideilor sale referitoare la identitatea națională și patrimoniul cultural. Întâlnirea este parte a unui așa-zis Tur al României, prilej de a expune o parte din preocupările sale în această direcție.

Periplul său în țară datează din 2014, în încercarea sa de a mulțumi celor care l-au susținut să ajungă europarlamentar. Fiind o reușită, a continuat în 2015, între întâlniri de acest gen numărându-se și cea din Caransebeș, iar anul acesta a poposit și la Reșița. Pentru că a fost un an electoral, în 2015 a făcut o pauză.

Traseul ediției din acest an al Turului României include localități în care există obiective de patrimoniu aflate în suferință, care au fost selectate dintre cele semnalate de cetățeni pe site-ul Harta Patrimoniului Rănit, proiect lansat de Mircea Diaconu în luna mai 2015 pentru a atrage atenția cu privire la necesitatea salvării patrimoniului cultural românesc. Aceasta în condițiile în care, 2018 va fi anul european al patrimoniului, pe baza unui raport întocmit chiar de europarlamentarul român.

„Este o şansă uluitoare pentru România de a-şi arăta forţa, este o mică-mare putere culturală, e competitivă în Europa, nu am niciun dubiu în privinţa asta şi patrimoniul nostru este fenomenal chiar dacă e în mare măsură neîngrijit, nefolosit şi neexploatat, dar el există. Dacă 2018 înseamnă anul european al patrimoniului în care avem şansa să fim în top, imediat în 2019 o să avem şansa să avem şi preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, ceea ce este iarăşi un fel de şansă de vizibilitate pentru România şi ambele cumulate pot însemna foarte mult pentru noi”, a mărturisit europarlamentarul.

Diaconu s-a arătat încântat de valoarea obiectivelor de patrimoniu din Caraș-Severin și i-a încurajat pe cei prezenți să acceseze proiecte transfrontaliere pentru a salva ce se mai poate din această bogăție inestimabilă. Discuțiile au vizat soarta obiectivelor de patrimoniu cultural, industrial și natural care ne conferă identitatea națională, dar și aspecte legate de regenerarea urbană și inconvenientele le întâlnesc cei care sunt preocupați de această latură spirituală a patrimoniului național. Europarlamentarul a sugerat ca toate proiectele legate de acesta să graviteze în jurul unei povești, a unei întâmplări sau a unui eveniment care să capaciteze interesul celor care caută astfel de destinații turistice.