Articol

Potrivit raportului de activitate al DIICOT, prezentat ieri, 6 februarie, în cursul anului 2017 procurorii au soluţionat 10.287 dosare, reprezentând o scădere cu 21,88 la sută faţă de anul 2016, când au fost soluţionate 13.168 cauze. Tot potrivit raportului de activitate al DIICOT, în cursul anului 2017 cantitatea totală de droguri indisponibilizate în vederea confiscării în cursul anului 2017 a fost de 2.033,77 kilograme, din care 15,34 kilograme droguri de mare risc.

"Din activitatea de urmărire penală desfăşurată pe acest segment de criminalitate a rezultat că cel mai traficat drog de risc a rămas cannabisul. Modalităţile de comitere a infracţiunilor care privesc acest drog au presupus uneori surse transfrontaliere (cannabis provenit, preponderent, din Spania şi Olanda, introdus în România pe cale rutieră), însă am asistat la o creştere semnificativă a culturilor 'indoor' şi 'outdoor'. Dintre culturile 'outdoor' cea mai reprezentativă captură a fost realizată de către Serviciul Teritorial Timişoara de pe un teren situat la limita judeţelor Timiş şi Caraş-Severin, de unde au fost recoltate aproximativ 2,1 tone de plante de cannabis, din care au rămas circa 650 kg masă vegetală după uscare şi selectare", se arată în raportul de activitate al DIICOT.

Cantitatea de droguri capturată în anul 2017 este la mai puţin de jumătate faţă de anul precedent, această scădere fiind generată, în principal, de împrejurarea că, pe parcursul anului 2016, s-a reuşit confiscarea a 2,5 tone de cocaină, droguri care tranzitau teritoriul României cu destinaţia Olanda.

În cursul anului 2017, procurorii au soluţionat 4.064 dosare având ca obiect traficul şi consumul de droguri, fiind trimise în judecată 1.757 de persoane. La fel ca şi în anii precedenţi, în 2017 s-a păstrat trendul ascendent al traficului intern şi consumului de cannabis, precum şi a infracţiunilor privind efectuarea de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive (cunoscute generic sub denumirea de "etnobotanice" sau "droguri legale").

Procurorii mai spun că, din punct de vedere al modurilor de operare utilizate de către traficanţii de droguri, o pondere însemnată este reprezentată de tranzacţiile realizate pe Darknet cu plata prin Bitcoin. Din perspectiva pieţei interne de droguri, traficul şi consumul au rămas localizate, cu precădere, în zona municipiului Bucureşti şi a celorlalte centre universitare importante. Referitor la traficul transfrontalier de droguri, România a rămas, îndeosebi, ţară de tranzit, aflată pe traseul "rutei balcanice" de transport, în special, a heroinei, cocainei şi a ecstasy.

Cu toate acestea, s-a constatat că există tendinţa traficanţilor de utilizare cu frecvenţă ridicată a unei rute alternative care presupune transportul drogurilor din zona Afganistan către Georgia şi, mai departe, în Ucraina, de unde drogurile sunt redirecţionate către ţări din zona Europei de Vest, fie cu tranzitarea României, fie prin Polonia sau Slovacia. (Foto:diicot.ro)