Articol

Capii celor două bande de cartier aflate la putere discută apăsat şi contradictoriu despre suspendarea preşedintelui KWI, în onomatopeele stridente şi nespitalizate ale capilor din opoziţie. Parveniţii ăştia, cu călcîiele crăpate – vorba proverbului: cînd se urcă scroafa în copac… – fac jocurile în mizerabila provincie europeană, supăraţi pe unul ca KWI, care ar dori doar să ia cu ambele mîini de unde s-o nimeri.

Privite printre blocuri sordide, ghene de gunoi şi gălăgie multă, motivele suspendării arată altfel, de la nivelul trotuarului, decît din sufrageriile luxoase. Şi cel mai bun barometru este Tase Cărămidă, mare “gherţoi” în cartierul controlat de băieţii "jmecheri" şi fetele care au un raport egal între neuronii din cap şi cei din cur! Săptămîna trecută a început cît se poate de prost pentru Tase Cărămidă. Nu neapărat din cauza decretului de revocare al Luluţei, cît din cauza modului și momentului în care a fost anunțată decizia prezidențială nu de către președinte “pe persoană fizică” – care, se pare, nici nu se întorsese din weekend de la Sibiu! – ci prin intermediul purtătorului de cuvînt, imediat după ce Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu și-au intensificat amenințările cu suspendarea.

Arogant şi degrabă iubitoriu de lux, KWI se profilează în acest moment şi ca un personaj care nu-și asumă deciziile incomode și care se lasă intimidat de presiunile adversarilor politici, lucru cu mult mai rău, pentru că ONOAREA şi BĂRBĂŢIA sînt cele mai preţuite în cartierul nostru. Şi nu doar aici! Iar pentru Tase Cărămidă, dacă nu ai O şi B, eşti jalnic, că pînă şi hoţii ARE onoarea lor! Corect!

KWI este lipsit de curaj – dar și de inteligență politică. În loc de un plan de contraatac, am primit de la domnul Iohannis, în lectura Mădălinei Dobrovolschi, o serie de deziderate pioase și platitudini privind necesitatea continuării luptei anticorupție și a activității DNA, bla, bla, bla! Gargara obişnuită pe care KWI o înghite dimineaţă la cafea!

Revolta lui Tase Cărămidă pe atitudinea de “dîrză” a lui KWI este justificată! Victoria lui Iohannis la alegerile din 2014 fusese un semn de speranță pentru România și era privită drept un triumf asupra cleptocrației postcomuniste. La preluarea mandatului, la fix o zi după comemorarea a 25 de ani de la căderea lui Ceaușescu, Iohannis promitea „România lucrului bine făcut”: o țară democratică, un stat de drept, o luptă fermă împotriva corupției. Aşa, şi? KWI a rămas la nivelul aspirațional al unui primar de provincie, pentru că inițiative de om de stat oricum nu a avut de cînd a ajuns la Cotroceni!

Între timp, tot ce se vorbește despre Iohannis se referă la decizii negîndite sau prea puțin gîndite, într-o președinție diletantă și tăcerea prelungită. De fapt, aceasta a devenit marca prezidențială: tăcerea, atunci cînd vocea sa de șef de stat este necesară în chestiuni de politică internă, afaceri de corupție sau legi controversate. Cînd semnează legi pare că nu le citește cu atenție. În decembrie anul trecut semna o lege care instaura pensii speciale pentru parlamentari și înalți funcționari. La scurt timp, legea a fost declarată neconstituțională. Penibil pentru Iohannis, scrie chiar Der Spiegel!

Dacă ia poziție, atunci mai degrabă postează un mesaj scurt pe Facebook. În chestiuni de politică externă, din care oricum nu înţelege nimic, KWI e vorbăreţ, vorbeşte mult şi prost!

“Să trecem la treabă!”, spunea un personaj, cu ceva vreme în urmă, la un post de televiziune. Am văzut un preşedinte arogant, vorbind în numele NATO, şi am auzit un discurs plin de penibil. Sîntem atît de penibili, incompetenți și cu indicele de inteligență mai scăzut decît limita de viteză în localități, încît am impresia că partenerii externi ne ascultă ca la stand-up comedy! KWI a declarat că Alianţa Nord-Atlantică ar trebui să avanseze în ceea ce priveşte politica "uşilor deschise", arătînd că România susţine decizia invitării Macedoniei în NATO. Uite aşa, fuguţa-fuguţa, îi pune el la punct pe liderii NATO, ţara trebuind să-l vadă cum apără el spatiul euro-atlantic, ca Matrosov, punînd pieptul la mitralieră. N-am înţeles, însă, declaraţia prin care nici nu intrase bine în sediul NATO şi a ţinut, ca în anecdota cu şoricelul şi elefantul, să tropăie cu Trump: ”Împărţirea echitabilă a sarcinilor este necesară, nu putem să acceptăm ideea că unii contribuie şi alţii beneficiază”. Adică, măi, Angelica, tu cam beneficiezi de banii Bucureştiului, zise Croitoraşul cel viteaz, dar fără discursurile scrise de consilieri! Cît despre “marea victorie capitalistă din 12 iulie”, prin care vom avea un comandament NATO de 3 stele, lucrurile stau exact ca în bancul cu bicicleta şi cu Volga. Da, NATO a acceptat ideea unui comandament intermediar, însă în perioada următoare va fi luată o decizie dacă acesta va exista cu adevărat şi unde va fi amplasat!

Ieşirile lui KWI din săptămîna trecută nu sînt singulare. Noroc cu Tase Cărămidă care face politică de trotuar şi are memoria ascuţită şi plină de exemple edificatoare!

Amintiţi-vă cînd Iohannis a plecat la Sofia avînd ca obiectiv să obţină oficial acordul Bulgariei pentru a se crea o Flotă NATO (România, Bulgaria, Turcia) la Marea Neagră şi a primit un refuz public de la bulgari! Trebuie să fii nebun la cap să crezi că în Marea Neagră, acolo unde rușii creează tensiune de tipul a ceea ce vedem în Crimeea și Ukraina, o să asiști la o aglomerare de forțe NATO doar în dorinţa de a escalada o situație deja suficient de tensionată!

Sau, de Summit-ul Consiliului European, 28 și 29 iunie 2016, cel care a marcat despărțirea Uniunii Europene de Marea Britanie, după un „mariaj” de 43 de ani! România s-a prezentat la cel mai înalt nivel absolut firesc, adică penibil! Ori președintele nostru este... inocent, ori are cei mai proşti consilieri din lumea asta, la Administrația Prezidențială împletindu-se grațios incompetența cu prostia și cu jocurile de culise. Klaus Iohannis anunța cu titlu de glorie faptul ca premierul demisionar britanic David Cameron l-a asigurat că românii din Regat se vor bucura de toate drepturile de cetățeni europeni atîta timp cît Marea Britanie este în UE. Dacă acesta a fost cel mai înălțător moment al diplomației noastre, înseamnă că noi nu existăm pe harta lumii! În plus, cum poți să spui că ai primit asigurări de la premierul unui stat care a anunțat că va demisiona peste trei luni?!

Dacă aţi văzut poze de la summit, amintiţi-vă cum apărea KWI: singur, stingher, letargic, mut, anxios! A fost singurul șef de stat care nu a schimbat nici măcar o vorbă cu vreunul din omologii săi dintr-o țară vecină sau cu vreun birocrat de la Bruxelles la momentele premergătoare pozei de grup. Așezat exact în mijlocul camerei, Iohannis a părut ca laleaua înfiptă-n brînză. La Consiliul European, imaginea României (veşnic fără iniţiativă şi fără proiecte) a fost una de stat marginal și trist care nu are nici măcar un prieten. Nici măcar la Sibiu!

Tot în 2016, președinții României și Germaniei Federale, Klaus Iohannis și Joachim Gauck, împreună cu soțiile, au ieșit în balconul Forumului Democrat al Germanilor din România aflat în Piața Mare din Sibiu și au dat din mîini, aidoma liderilor care salută mulțimi. Numai că Piața Mare era goală, nu erau decît jurnaliștii, scrie Turnul Sfatului din Sibiu, ziar care l-a susținut pe Klaus Iohannis în alegerile prezidențiale!

Şi dacă toate acestea trebuiau să poarte un nume, s-au numit Iohannis. Sinonim cu suspendare, sau lasă-neeeee, lasă-ne!