CET

Unul dintre simbolurile Reşiţei de dinainte de 1989, CET Energoterm, a dispărut complet de pe harta municipiului, în cursul zilei de miercuri, 23 mai, odată cu demolarea suportului metalic aşezat peste Bârzava, în apropierea fostului pod.

La început au fost demolate clădirile, apoi turnurile de răcire, vechiul pod, pasarela, celebrul ceas, iar de miercuri şi acel suport metalic amplasat acolo pentru o conductă de mari dimensiuni. Pracrtic,vorbim de ultima piesă dintr-un puzzle pentru adulţi.

Încălzirea apartamentelor a reprezentat mereu o problemă. Una care, în trecut, ajunsese subiect naţional de îngrijorare, dar şi de băşcălie. Cel puţin în ultimul deceniu de comunism, cu toţii ne-am confruntat cu frigul din case şi de la locurile de muncă. Partidul dorea să fim căliţi, să fi înfruntat cu bărbăţie vicisitudinele vieţii.

Discuțiile din ședința Consiliului Local Reșița, de luni, 24 octombrie, au fost purtate în contradictoriu și pe tema construcțiilor și obiectivelor social-edilitare existente în curțile fostelor societăți de interes public Prescom și CET Energoterm.

Potrivit primarului Ioan Popa, pe terenul fostului CET,  există un PUD (plan urbanistic de detaliu, n.r.), teren ce a fost cumpărat de un investitor din Cluj. În viitor, acolo se va construi un supermarket. Până aici nimic ieșit din comun legat de ceea ce au construit unii în ani și ani, iar alții demolează în câteva luni.

Aud că în Severin se închid școlile din cauza frigului. Mai bine spus, din cauză lipsei căldurii din clase. CET-ul oltenilor, sau cum s-o numi societatea responsabilă de agentul termic în municipiul de la Dunăre, a falimentat, iar dacă a falimentat, localnicii se uită la calorifere, ca la o pictură abstractă. Nu înțeleg nimic din ceea ce simt pe propria piele.