Încălzirea apartamentelor a reprezentat mereu o problemă. Una care, în trecut, ajunsese subiect naţional de îngrijorare, dar şi de băşcălie. Cel puţin în ultimul deceniu de comunism, cu toţii ne-am confruntat cu frigul din case şi de la locurile de muncă. Partidul dorea să fim căliţi, să fi înfruntat cu bărbăţie vicisitudinele vieţii.
În vremea lui Ceauşescu, agentul termic devenise ceva misterios, pentru că era livrat cu zgârcenie, după un program „raţional”, gândit de cei ce răspundeau de sănătatea noastră. Să ne amintim de îndemnul tovarăşei ca în nopţile geroase să mai fi îmbrăcat o haină groasă, ceea ce se întâmpla adesea. Pe atunci, ne ţineau de cald nu caloriferele, ci bancurile făcute pe seama celor doi iubiţi conducători, pe care abia aşteptam să le spunem dimineaţa la serviciu.
După 1989, lucrurile s-au schimbat în esenţă, dar în principiu necazurile au rămas. CET-urile, când aveau, când nu aveau păcură şi motorină, iar în funcţie de aceasta, se încălzeau şi locuinţele noastre, cu costuri care ţineau pas cu inflaţia şi mai puţin cu câştigurile românilor. În timp, mastodonţii economiei comuniste au fost privatizaţi, ca o primă etapă ce viza distrugerea, apoi vinderea lor la fier vechi, iar în final înstrăinarea terenului pe care fuseră construiţi în anii ’50.
Astăzi, tot omul are convertor sau centrală termică de apartament. E boier, cum s-ar spune. Apasă pe buton şi are acelaşi confort ca şi neamţul ori alt comunitar. Practic, în multe, foarte multe locuinţe de la oraş, de ordinul miilor, a sutelor de mii, continuă să fie aproape la fel de frig ca înainte de 1989. Altfel spus, convertorul sau mini-centrala au devenit piese de muzeu, din cauză că mulţi pensionari nu sunt în stare ca din veniturile lor să împace şi capra şi varza. Să cumpere şi medicamente, să se şi hrănească şi să-şi încălzească locuinţa.
Suntem abia la începutul lunii octombrie, însă mulţi dintre români se gândesc cu groază că până la sfârşitul lunii martie a anului viitor mai e mult. Mult prea mult pentru veniturile lor şi frigul de afară şi din apartamente. Dar, cu siguranţă, vor trece şi peste această iarnă, făcând haz de necaz, exact ca în bancul de la Radio Erevan de pe vremuri: „la al cincilea semnal, a fost apă caldă!”
RSS Feed