Cheile Caraşului

Timp de două zile, 24-25 august, Grupul Ecologic de Colaborare Nera (GEC NERA) a monitorizat starea patrimoniului natural din rezervația naturală Cheile Carașului care este supus conservării potrivit Legii privind Regimul Ariilor Naturale Protejate. Monitorizarea s-a făcut de către voluntarii GEC Nera pe traseul intrarea în chei dinspre Carașova – canionul mic al Carașului din apropierea punctului turistic Prolaz.

Vlada Vişatovici, cunoscut fost politician din Reşiţa, om de afaceri şi mare amator de drumeţii, s-a pierdut, de ieri, prin Cheile Caraşului şi, după o noapte, încă nu este de găsit. Conform declaraţiilor unor prieteni, dar şi a lui Valentin Balaban, şeful de la Salvamont Caraş-Severin, Vlada Vişatovici a plecat, ieri, într-o drumeţie prin Cheile Caraşului, împreună cu doi prieteni din Serbia. După ce au ajuns la Peştera Comarnic, au intenţionat să străbată Cheile Caraşului, înspre aval, până la Caraşova.

O întâmplare, al cărui sfârşit ar fi putut să fie unul tragic, a avut loc marţi în Cheile Caraşului. Atraşi de vremea frumoasă, precum şi de zilele libere prilejuite de sărbătoarea muncii, mai mulţi amatori de drumeţie s-au aventurat într-una dintre cele mai frumoase zone turistice din judeţ. Între aceştia, o mamă cu doi copii: o fetiţă în vârstă de 11 ani şi un băieţel de doar un an şi jumătate, pe care îl purta în spate, într-un ham special.

În anul 2017, Grupul Ecologic de Colaborare Nera Oraviţa a trimis Ministerului Mediului, structurilor din subordine şi Guvernului României notificări privind elementele de ilegalitate ale contractului de administrare al Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului. Potrivit contractului, Planul de management al parcului trebuia elaborat şi finalizat în termen de 2 ani de la semnarea contractului de administrare între RNP Romislva şi Ministerul Mediului, adică până la sfârşitul anului 2016.

Săptămânile trecute scriam despre dezastrul din Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului unde pădurea se taie fără milă, dar şi fără frică de autorităţi. Aminteam atunci despre o zonă situată deasupra Văliugului, cunoscută de localnici sub numele de Topliţa, unde pădurea de pe aproape 50 de hectare a fost rasă în mai puţin de cinci ani.

Defrişările, deşi termenul este impropriu, au loc într-un parc naţional unde este interzis acest lucru. Dacă aici întâlnim astfel de situaţii, să ne imaginăm ce se întâmplă acolo unde nu există interdicţii de acest gen.