imobile

Într-un articol apărut recent, ziariştii timişoreni de la „Banatul Azi” titrau pe prima pagină a ziarului: „Vicepreşedinte de consiliu judeţean implicat în şmenuri imobiliare? Ce legătură au suspiciunile cu o anchetă a Parchetului Curţii de Apel Timişoara?” Vicepreşedintele în cauză este Ionuţ Popovici, de la Consiliul Judeţean Caraş-Severin.

Reşiţa are foarte puţine imobile vechi care să ne amintească de evoluţia sa în timp. Deşi, a cunoscut etape de dezvoltare pe vremea împăraţilor Imperiului Hasburgic, ea nu a fost niciodată egala Timişoarei, Aradului sau chiar a Lugojului sau Caransebeşului din acest punct de vedere. Partea veche a oraşului, în care mai existau câteva clădiri construite cu un secol în urmă, a fost culcată la pământ pentru a face loc unui obiectiv industrial măreţ la mijlocul anilor ’70, Blumingul, nefuncţional astăzi din raţionamente ce ţin de economia de piaţă.

Datorită condițiilor meteorologice nefavorabile, etapa a doua a programului de combatere a ţânţarilor pentru prevenirea îmbolnăvirii cu virusul Zika, a muştelor și căpuşelor, prin aplicarea de tratamente aeriene, concomitent cu tratamentele aplicate de la sol, se reprogramează, după cum se arată într-un comunicat al Primăriei Reşiţa

Cine îşi imaginează că în Reşiţa nu există persoane care s-au îmbogăţit de pe urma imobilelor obținute în urma privatizărilor mai mult sau mai puțin dubioase se înșeală. E adevărat, samsarii de pe piața imobiliară locală nu se compară cu mafia țigănească din Timișoara, ca să nu mai vorbim de rechinii din București. Dar și așa, de-a lungul anilor aceştia au încercat să eludeze legea prin a nu-și evalua periodic clădirile, evitând în acest fel plata unor impozite mai mari către bugetul local.