Mihai Eminescu

Am mai scris despre „necredinţa” lui Mihai Eminescu, chiar de Ziua Culturii Naţionale, anul trecut. Am dat, atunci, în articolul intitulat, ce-i drept, cam violent, „Eminescu, un dihor?”, exemple din versurile genialului poet, din care rezultă viziunea oarecum panteistă, însă, mai degrabă agnostică, a lui Eminescu asupra lumii.

Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită în 15 ianuarie, de ziua naşterii poetului Mihai Eminescu, va prilejui la Reşiţa un eveniment literar, muzical şi ştiinţific, organizat la Universitatea „Eftimie Murgu”, în sala multimedia „Constantin Gruescu”, de la ora 12.30.

Evenimentul va cuprinde trei secvenţe, grupate sub generice preluate din poemele lui Mihai Eminescu:

I. La steaua care-a răsărit

Eminescu şi cultura română - evocare de Gheorghe Jurma;

Moment literar-muzical cu profesorii Octavian Peptenar şi Elena Cozâltea;

O serie de manifestări de spiritualitate românească s-au regăsit în calendarul comunității istorice românești din Ungaria, în ultima perioadă. Joi, 26 ianuarie 2017, la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (UCRU), la Gyula, Consulatul General al României la Gyula, în colaborare cu UCRU și publicaţia „Foaia Românească”, a organizat o manifestare aniversară dedicată Unirii Principatelor Române, Zilei Culturii Române și poetului Mihai Eminescu.

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, luni, 16 ianuarie, la Caransebeş a fost organizată o acţiune de omagiere a celui mai important poet roman. Sub genericul „Repetabila Iubire”, sala de spectacole a Casei de Cultură „George Suru” a găzduit o manifestare cultural-artistică dedicată atât aniversării a 167 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, cât şi celebrării Zilei Culturii Naţionale.

Are dreptate Marin Sorescu atunci când, în poemul „Trebuiau să poarte un nume”, ne informează că Eminescu n-a existat ori, cel puţin, n-a existat aşa cum este predat în şcoli, cum este celebrat, pomenit, sfinţit, cu ocazia diferitelor evenimente mai mult sau mai puţin formale.