După fiecare sărbătoare cu mici, bere şi lăutari, Parcul Tricolorului din Reşiţa arată ca după arăturile de toamnă. Autovehicule de toate felurile brăzdează spaţiul verde în lung şi-n lat de parcă ar fi pe islaz şi nicidecum înt-un loc public.
La Reşiţa a fost bâlci! Nu folosesc termenul în mod peiorativ, aşa cum este folosit în ultimul timp cuvântul „bâlci”, cu sensul de adunătură peticită şi colorată de nimicuri. Totuşi, pe vremuri, bâlciul reprezenta unul dintre momentele faste ale comunităţii, momentul şi locul în care meşteşugarii, ţăranii, brutarii, cofetarii etc. se întâlneau cu cumpărătorii.
De la an la an „Zilele Reşiţei” devin tot mai mult o manifestare în care kitsch-ul şi penibilul îşi dau mâna, fie pentru că organizatorii cred (greşit) că localnicii se mulţumesc cu tămbălăul care în acest an ţine cinci zile, sau pentru că aceiaşi organizatori nu par conectaţi la realitate. După părerea noastră, varianta din urmă pică, rămâne cea cu pâine (mici, bere şi hamsii) şi circ, nu doar la figurat.
La Reşiţa a fost bâlci! Nu folosesc termenul în mod peiorativ, aşa cum este folosit în ultimul timp cuvântul „bâlci”, cu sensul de adunătură peticită şi colorată de nimicuri. Totuşi, pe vremuri, bâlciul reprezenta unul dintre momentele faste ale comunităţii, momentul şi locul în care meşteşugarii, ţăranii, brutarii, cofetarii etc. se întâlneau cu cumpărătorii.
RSS Feed